ROMÂNĂ

Numărul 15 debutează cu editorialul semnat de Flaviu George Predescu, care ne transpune în atmosfera evenimentului dedicat Zilei Naționale a Lecturii la Cugir. Autorul subliniază faptul că „trebuie să ne raportăm la cultură ca la o muncă din plăcere și necessitate”, fiind singura capabilă să producă „lumină sufletească”.

În articolul scris de Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale ale României, descoperim perspectiva autorului cu privire la importanța documentelor instituționale, din diferite unghiuri de analiză, atât literară, cât și politică. Nu în ultimul rând, Cristian Anița face o prezentare generală a istoriei arhivisticii în câteva țări din Europa.

Dr. Andreea Badea sondează universul literar și biografic al sopranei Elena Dumitrescu-Nentwig, evidențiind modul în care autenticitatea devine „singurul rol imposibil de jucat pe scena vieții”. Articolul explorează forța scrierilor sale, de la mărturiile despre persecuția Securității până la meditația asupra condiției umane și a iubirii care transcende barierele de orice fel.

Întâlnirea istorică din septembrie 1917 dintre Kaiserul Wilhelm al II-lea și Alexandru Tzigara-Samurcaș este reconstituită de Ciprian Dobrescu. Autorul plasează acest eveniment în contextul geopolitic care a favorizat intrarea României în Primul Război Mondial.

Dr. Filica Drăghici documentează vizita ministrului Manfred von Killinger la Fundația Regele „Carol I” din februarie 1943. Articolul scoate la lumină detalii de arhivă despre donația unor obiecte bisericești – un epitaf și o dveră. Păstrate în incinta bibliotecii încă din 1914, ele au fost predate oficial Parohiei Române din Berlin în iulie 1943.

Vladimir Pripp trasează o scurtă istorie a emancipării femeilor din România, amintind că drumul spre drepturi depline a fost unul anevoios, marcat de obstacole legislative și prejudecăți de gen. De la decretul instrucțiunii din 1864 până la implicarea pe front și obținerea târzie a dreptului de vot, autorul omagiază sacrificiul celor care au luptat pentru independența profesională și socială a femeii.

Dr. Titus Lateș pune sub lupă „intersecția unor destine” a trei mari instituții de cultură bucureștene: Biblioteca Centrală din București, Biblioteca Academiei Române și Fundația Universitară „Carol I”. Autorul analizează evoluția acestora de la precaritatea sediilor din secolul al XIX-lea până la consolidarea lor sub îndrumarea unor personalități precum Ioan Bianu, August Treboniu Laurian sau Dimitrie Iarcu.

Ana-Maria Florea ne invită în acest număr în inima Cetății Vaticanului. Articolul relevă efortul monumental al Bibliotecii Apostolice Vaticane de a conserva un tezaur inestimabil, nu doar între zidurile Cetății, ci și în spațiul digital, unde se regăsesc „colecții extinse de incunabule, materiale vizuale și muzicale, care jalonează istoria culturii scrise.”

Maria Andreia Fanea creionează portretul profesorului George Anca, care „vorbea cu același patos și unui amfiteatru plin, dar și unui singur student.” Articolul evocă viața acestei personalități dedicate cărții, care s-a implicat activ în reconstrucția rețelei naționale a bibliotecilor școlare și pedagogice.

 Numărul se încheie cu Recomandările de lectură, în care Ana-Maria Florea propune trei voci distincte ale literaturii italiene – Dino Buzzati, Roberto Calasso și Alessandro Baricco –  care surprind „în țesătura lucrurilor simple, un miez de sens și de frumusețe, transformând poveștile aparent obișnuite în experiențe memorabile”.

ENGLISH

The 15^th issue opens with an editorial by Flaviu George Predescu, which transports us into the atmosphere of the event dedicated to the National Reading Day in Cugir. The author underlines that “we must relate to culture as a labour of pleasure and necessity,” for it alone is capable of generating “spiritual light.”

Cristian Anița explores the significance of the birth certificate as documentary proof of existence and legal identity. From literary reflections to historical and contemporary examples, the article highlights the role of archives and civil status records in guaranteeing rights and preserving information about people`s lives.

In the article signed by Cristian Anița, director of the National Archives of Romania, we discover the author`s perspective on the importance of institutional documents, from different angles of analysis, both literary and political. Last but not least, Cristian Anița provides an overview of the history of archival science in several European countries.

Dr. Andreea Badea explores the literary and biographical universe of the soprano Elena Dumitrescu-Nentwig, showcasing how authenticity becomes “the only impossible role to play on the stage of life.” The article examines the force of her writings, from confessions about the Securitate`s persecution to meditations on the human condition and on a love that transcends all barriers.

The historic meeting of September 1917 between Kaiser Wilhelm II and Alexandru Tzigara-Samurcaș is reconstructed by Ciprian Dobrescu. The author places this event within the broader geopolitical context that shaped Romania`s entry into the First World War.

Dr. Filica Drăghici documents Minister Manfred von Killinger`s visit to the “Carol I” Foundation in February 1943. Drawing on archival sources, the article brings to light details regarding the donation of ecclesiastical objects – an epitaphios and a dvera. Preserved in the library since 1914, they were officially transferred to the Romanian Parish in Berlin in July 1943.

Vladimir Pripp delineates a concise history of women`s emancipation in Romania, reminding us that the road to full civic rights was arduous, marked by legislative barriers and entrenched gender prejudices. From the education decree of 1864 to women`s involvement on the front and the late granting of suffrage, the author pays tribute to the sacrifices made in the struggle for women`s professional and social independence.

Dr. Titus Lateș examines the “intersection of destinies” of three major cultural institutions in Bucharest: the Central University Library of Bucharest, the Romanian Academy Library, and the Carol I University Foundation. He traces their evolution from the precarious conditions of the 19^th century to their institutional consolidation under the guidance of prominent figures such as Ioan Bianu, August Treboniu Laurian, and Dimitrie Iarcu.

In this issue, Ana-Maria Florea invites us into the heart of the Vatican Citadel. Her article reveals the monumental effort of the Vatican Apostolic Library to preserve an inestimable heritage, both within its walls and in the digital realm, where “extensive collections of incunabula, visual, and musical materials mark the history of written culture.”

Maria Andreia Fanea outlines the portrait of Professor George Anca, who “spoke with the same passion to a full amphitheatre as he did to a single student.” The article evokes the life of a distinguished figure devoted to books, who actively engaged in rebuilding the national network of school and pedagogical libraries.

The issue concludes with the Reading Recommendations, where Ana-Maria Florea proposes three distinct voices of Italian literature – Dino Buzzati, Roberto Calasso, and Alessandro Baricco – writers who capture “within the weave of simple things, an essential meaning and beauty, transforming seemingly ordinary stories into memorable experiences.”