Sumar / Overview
ROMÂNĂ
Numărul 16 al revistei debutează cu articolul scris de redactorul-șef adjunct Flaviu George Predescu, în care analizează cel de-al IX-lea Colocviu Național al Revistelor Culturale, desfășurat pe 8 mai 2026, la Domeniul Regal Săvârșin (județul Arad). Reprezentând atât Luceafărul de dimineață, cât și De Spiritu et Anima (BCU „Carol I”), autorul abordează provocări structurale critice din presa culturală contemporană. Predescu evidențiază necesitatea unei transformări digitale interactive, importanța depășirii barierelor elitiste și nevoia vitală de a atrage public nou prin abordarea realităților sociale actuale.
În continuare, într-o recenzie semnată de Maria Pilchin, scriitoare și cercetătoare la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău, este analizat volumul Viețile secrete ale librarilor și bibliotecarilor (2024), coordonat de James Patterson și Matt Eversmann. Textul combate fatalismul privind moartea lecturii, prezentând o galerie de voci autentice din prima linie a culturii. Autoarea evidențiază transformarea spațiilor culturale din refugii tăcute în laboratoare vii și demontează stereotipurile despre aceste profesii complexe.
Articolul „Manuscrise grecești donate Fundațiunei Universitare „Carol I” de profesorul Dragomir Demetrescu”, scris de Filica Drăghici, analizează contextul și structura donației de carte rară și manuscrise realizate în anul 1913 de teologul Dragomir Demetrescu către Fundațiunea Universitară „Carol I”, în urma unui acord cu regele Carol I. Reconstituind parcursul academic al donatorului și corespondența acestuia cu bibliotecarul Alexandru Tzigara-Samurcaș, studiul inventariază un lot de manuscrise grecești (secolele XI-XVIII).
Conferențiarul universitar dr. Florian Bichir analizează provocările geopolitice istorice și contemporane ale României în relație cu Rusia, trasând paralele între alianțele din trecut și actualul război din Ucraina. Bichir susține că Rusia a revenit la tiparele sale expansioniste istorice, propulsată de un mesianism ortodox și de o mentalitate culturală profund înrădăcinată pe care Europa Occidentală nu o înțelege.
„Ion Negoițescu și critica-creație” scris de Roman Radu analizează receptarea critică a volumului Poezia lui Eminescu (1967), adesea redus la clișee școlărești și evocă mari nume ale criticii și istoriei literare ca: Nicolae Manolescu, care evidențiază purismul estetic și noutatea perspectivei asupra postumelor, construite paradoxal prin mijloace maioresciene; Alex Ștefănescu care definește în dicționar metoda cerchistului ca mitocritică bazată pe sincronism retroactiv sau Dumitru Micu care observă stilul elegant și paradoxul valorizării operei imperfecte.
Articolul „Cartea, de la cenzură la abandon” al autoarei Camelia Morda Baciu analizează evoluția lecturii în epoca digitală, evidențiind modul în care tehnologia transformă lectura profundă într-un consum fragmentat, punând în pericol cartea tipărită. Deși digitalizarea ajută la conservarea patrimoniului, textul subliniază necesitatea unui echilibru între tehnologie și lectura aprofundată, rememorând momente istorice când salvarea cărților a constituit un act de rezistență.
În articolul „Ilustrațiile lui Constantin Baciu în publicațiile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, autoarea Tincuța Ojog prezintă masa rotundă „In memoriam Constantin Baciu”, organizată pe 23 aprilie 2026 de MNLR și BCU „Carol I” pentru a marca Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor. Evenimentul a evocat viața și opera graficianului Constantin Baciu (1930-2005), evidențiind contribuția sa artistică remarcabilă și importanța protejării creației intelectuale.
Rubrica Bibliotecile pe mapamond, îngrijită de Ana-Maria Florea, se întregește cu povestea Bibliotecii Universitare din Varșovia (BUW), fondată în 1816 ca un simbol al rezistenței culturale poloneze. Sub conducerea lui Samuel Linde, colecțiile bibliotecii au ajuns la peste 130.000 de volume, însă instituția a suferit confiscări masive după Revolta din 1831, la ordinul țarului Nicolae I. Astăzi, BUW funcționează într-un sediu modern, gestionând o colecție de peste 3 milioane de cărți.
În acest număr, Maria Andreia Fanea, realizatoarea rubricii Medalion, evocă personalitatea lui Mircea Tomescu (1916-1969), reputat bibliolog și specialist în istoria cărții românești. Textul evidențiază rolul tiparului ca factor de unitate spirituală și națională. Absolvent de Litere și Arhivistică, Tomescu a fost profesor universitar și director al Bibliotecii Centrale Universitare din București. A publicat manuale și studii de referință, definind bibliologia prin prisma funcției sociale a cărții. Opera sa fundamentală rămâne sinteza Istoria cărții românești de la începuturi până la 1918.
Numărul se încheie cu rubrica Recomandări de lectură, în care Ana-Maria Florea propune un triptic al literaturii poloneze: Henryk Sienkiewicz, cel care a consolidat identitatea națională poloneză prin romane istorice, Bruno Schulz, unul dintre cei mai originali autori moderniști ai secolului al XX-lea și Olga Tokarczuk, una dintre cele mai importante voci din peisajul literar contemporan. Prin creațiile lor, cei trei autori devin repere esențiale în înțelegerea prozei poloneze, oferind perspective distincte ancorate în trei secole diferite.
ENGLISH
The 16th issue opens with an article by deputy editor-in-chief Flaviu George Predescu, who analyses the 9th National Colloquium of Cultural Magazines, held on 8 May 2026 at the Săvârșin Royal Domain (Arad County). Representing both Luceafărul de dimineață and De Spiritu et Anima (BCU “Carol I”), the author addresses critical structural challenges facing today’s cultural journalism. Predescu highlights the necessity of an interactive digital transformation, the importance of overcoming elitist barriers, and the vital need to attract new audiences by engaging with contemporary social realities.
Next, in a review by Maria Pilchin, writer and researcher at the “B.P. Hasdeu” Municipal Library in Chișinău, the volume Viețile secrete ale librarilor și bibliotecarilor [The Secret Lives of Booksellers and Librarians] (2024), edited by James Patterson and Matt Eversmann, is examined. The text challenges the fatalistic narrative surrounding the death of reading by presenting a gallery of authentic voices from the front lines of culture. The author highlights the transformation of cultural spaces from silent sanctuaries into vibrant laboratories while dismantling stereotypes surrounding these complex professions.
The article “Manuscrise grecești donate Fundațiunei Universitare «Carol I» de profesorul Dragomir Demetrescu” [“Greek Manuscripts Donated to the ‘Carol I’ University Foundation by Professor Dragomir Demetrescu”], by Filica Drăghici, examines the context and structure of the rare books and manuscripts donated in 1913 by theologian Dragomir Demetrescu to the “Carol I” University Foundation, following an agreement with King Carol I. By reconstructing the donor’s academic career and his correspondence with librarian Alexandru Tzigara-Samurcaș, the study catalogues a collection of Greek manuscripts dating from the 11th to the 18th centuries.
Associate Professor Florian Bichir, PhD, examines Romania’s historical and contemporary geopolitical challenges in relation to Russia, drawing parallels between past alliances and the current war in Ukraine. Bichir argues that Russia has returned to its historical expansionist patterns, driven by an Orthodox messianism and a deeply ingrained cultural mentality that Western Europe has failed to fully understand.
“Ion Negoițescu și critica-creație” [“Ion Negoițescu and Creative Criticism”] by Roman Radu analyzes the critical reception of the volume Poezia lui Eminescu [“Eminescu’s Poetry”] (1967), often reduced to conventional schoolbook clichés, while revisiting major names in literary criticism and history. Nicolae Manolescu highlights the aesthetic purism and the innovative perspective on Eminescu’s posthumous works, paradoxically constructed through Maiorescian means; Alex Ștefănescu defines the Cerchist method in his dictionary as a form of mythocriticism based on retroactive synchronism; while Dumitru Micu remarks upon the elegant style and the paradoxical appreciation of imperfect works.
The article “Cartea, de la cenzură la abandon” [“The Book: From Censorship to Abandonment”] by Camelia Morda Baciu explores the evolution of reading in the digital age, emphasising how technology transforms deep reading into fragmented consumption, thereby endangering the printed book. Although digitalisation contributes to the preservation of cultural heritage, the text underscores the need for balance between technology and in-depth reading, recalling historical moments when saving books became an act of resistance.
In the article “Ilustrațiile lui Constantin Baciu în publicațiile Bibliotecii Centrale Universitare «Carol I»” [“Constantin Baciu’s Illustrations in the Publications of the ‘Carol I’ Central University Library”] Tincuța Ojog presents the roundtable discussion “In Memoriam Constantin Baciu”, organized on 23 April 2026 by MNLR and BCU “Carol I” to mark World Book and Copyright Day. The event revisited the life and work of graphic artist Constantin Baciu (1930-2005), emphasising both his remarkable artistic contribution and the importance of protecting intellectual property.
The World Libraries column by Ana-Maria Florea features the story of the Warsaw University Library (BUW), founded in 1816 as a symbol of Polish cultural resistance. Although its collections grew to more than 130,000 volumes under Samuel Linde, the institution suffered massive confiscations following the November Uprising of 1831, ordered by Tsar Nicholas I. Today, BUW operates in a modern building and manages a collection of over 3 million books.
In this issue, Maria Andreia Fanea, author of the Portrait column, evokes the personality of Mircea Tomescu (1916-1969), a renowned bibliologist and specialist in the history of the Romanian book. The text highlights the role of printing as a factor of spiritual and national unity. A graduate of Letters and Archival Studies, Tomescu was a university professor and director of the Central University Library in Bucharest. He published influential textbooks and scholarly studies, defining bibliology through the lens of the social function of the book. His fundamental work remains the synthesis Istoria cărții românești de la începuturi până la 1918 [The History of the Romanian Book from Its Beginnings to 1918].
The issue concludes with the Reading Recommendations column, in which Ana-Maria Florea presents a captivating trio of Polish literature: Henryk Sienkiewicz, who cemented the Polish national identity through his historical novels; Bruno Schulz, one of the most original modernist writers of the 20th century; and Olga Tokarczuk, one of the most prominent voices in the contemporary literary landscape. Through their work, these three authors serve as essential touchstones for understanding Polish prose, offering distinct perspectives anchored in three different centuries.
