ROMÂNĂ

Numărul 17 al publicației De Spiritu et Anima se deschide cu editorialul „Revista, cititorul și societatea”, semnat de Flaviu George Predescu, redactor-șef adjunct. Acesta marchează patru ani de activitate a publicației Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, subliniindu-i rolul de platformă a memoriei și inovației. Totodată, îmbinând formatul tipărit cu cel online, revista promovează cultura și dezbaterile, succesul fiind atribuit colaborării dintre redacție, contribuitori și cititori.

Punând accentul pe istoria arhivistică, articolul „Corespondența lui Franz Babinger reflectată în documentele din Arhiva istorică a Bibliotecii Centrale Universitare «Carol I»”, semnat de dr. Filica Drăghici, evidențiază contribuția istoricului german la îmbogățirea colecțiilor instituției prin corespondența sa păstrată în arhivă. Babinger, un reputat specialist în turcologie, a activat intens în România între 1935 și 1943, fiind invitat inițial de Nicolae Iorga după plecarea din Germania nazistă.

O altă perspectivă istorică este oferită de conf. univ. dr. Florian Bichir, care examinează reformele lui Alexandru Ioan Cuza în articolul „Cuza, România și alfabetul chirilic”. Studiul subliniază impunerea numelui oficial de „România” în 1863 și trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, finalizată treptat între 1858 și 1862. Această tranziție a reprezentat un act de demnitate națională, marcând o revenire la rădăcinile latine și o apropriere de valorile occidentale.

Abordând provocările erei digitale, interviul realizat de Flaviu George Predescu cu prof. univ. dr. ing. Doina Banciu detaliază evoluția bibliotecilor, rolul inteligenței artificiale și necesitatea adaptării profesioniștilor la noile tehnologii. Discuția atinge și proiectele AOSR dedicate cercetării și tinerilor cercetători, precum și importanța digitizării patrimoniului cultural pentru păstrarea identității naționale.

În sfera științelor politice, asist. univ. dr. Eugen Gabor analizează evoluția și rolul domeniului în articolul „Studiul puterii și al cetățeniei – între metodologie și tehnologie”. Autorul explică faptul că știința politică pregătește cetățeni informați, nu doar politicieni, trecând de la dezbateri metodologice teoretice la evoluția disciplinei în România post-1989 și evidențiază necesitatea studiului empiric pentru consolidarea valorilor democratice.

Din perspectivă confesivă, textul „Nevoia de confesiune. Ceea ce nu puteam spune altfel”, semnat de prof. dr. Luminița Cebotari, explorează evoluția scrisului ca formă de rezistență interioară, de la o necesitate personală de a fixa timpul în copilărie, la o mască a fragilității în adolescență. În această optică, scrisul devine ulterior un instrument de empatie prin ficțiune, o atitudine civică la maturitate și un act de conservare a memoriei culturale.

Rubrica „Bibliotecile pe mapamond”, semnată de Ana-Maria Florea, prezintă istoricul Bibliotecii Matica Srpska din Novi Sad, prima bibliotecă publică și științifică sârbă. Fondată în 1826 la Pesta de către intelectualii din diaspora pentru a susține revista Letopis, instituția s-a dezvoltat prin donații imperiale și colecții private, devenind publică în 1838 și punând bazele viitoarei biblioteci naționale.

În secțiunea de critică literară, Evelyne Croitoru recenzează volumul de versuri Lumi în antiteză (ePublishers, 2026) de Luminița Sâmbotin, definindu-l ca un vehicul de autocunoaștere și iluminare spirituală. Autoarea recenziei evidențiază transfigurarea experiențelor personale în meditații existențiale, limbajul auster și echilibrul fin între gravitate și umor, reflectând dualitatea autoarei și o deplină libertate creativă.

Rubrica „Medalion” îi este dedicată lui Dan Simonescu (1902–1993). Aici, Maria Andreia Fanea reconstituie viața și realizările eminentului bibliolog și profesor român, membru de onoare al Academiei Române, subliniind contribuția sa decisivă la cercetarea manuscriselor medievale, la Bibliografia Românească Veche și la introducerea științei cărții în învățământul românesc.

Numărul se încheie cu rubrica „Recomandări de lectură” în care, așa cum și-a obișnuit deja cititorii, Ana-Maria Florea îmbină istoria bibliotecii prezentate cu literatura regiunii respective. De această dată, selecția aduce în prim-plan trei autori majori ai literaturii sud-est și central-europene: Ivo Andrić, Danilo Kiš și Milorad Pavić, ale căror opere transformă istoria și marile întrebări existențiale în povești memorabile.

ENGLISH

The 17^th issue of the De Spiritu et Anima publication opens with the editorial “Revista, cititorul și societatea” [“The Magazine, the Reader, and Society”], written by Flaviu George Predescu, deputy editor-in-chief. This editorial marks four years of activity for the “Carol I” Central University Library’s publication, highlighting its role as a platform for memory and innovation. At the same time, by combining print and online formats, the magazine promotes culture and debates, its success being attributed to the collaboration between the editorial team, contributors, and readers.

Focusing on archival history, the article “Corespondența lui Franz Babinger reflectată în documentele din Arhiva istorică a Bibliotecii Centrale Universitare «Carol I»” [“The Correspondence of Franz Babinger Reflected in the Historical Archive Documents of the ‘Carol I’ Central University Library”], authored by Filica Drăghici, PhD, highlights the German historian’s contribution in enriching the institution’s collections through his correspondence kept in the archive. Babinger, a renowned expert in Turkology, was highly active in Romania between 1935 and 1943, initially invited by Nicolae Iorga after his departure from Nazi Germany.

Another historical perspective is provided by Associate Professor Florian Bichir, PhD, who examines Alexandru Ioan Cuza’s reforms in the article “Cuza, România și alfabetul chirilic” [“Cuza, Romania, and the Cyrillic Alphabet”]. The study emphasizes the enforcement of the official name “Romania” in 1863 and the transition from the Cyrillic to the Latin alphabet, gradually finalized between 1858 and 1862. This transition represented an act of national dignity, marking a return to Latin roots and an alignment with Western values.

Addressing the challenges of the digital age, the interview conducted by Flaviu George Predescu with Professor Doina Banciu, PhD, Eng, details the evolution of libraries, the role of artificial intelligence, and the need for professionals to adapt to new technologies. The discussion also touches upon the AOSR projects dedicated to research and young scholars, as well as the importance of digitizing cultural heritage for the preservation of national identity.

In the sphere of political science, Assistant Professor Eugen Gabor, PhD, analyzes the evolution and role of the field in the article “Studiul puterii și al cetățeniei – între metodologie și tehnologie” [“The Study of Power and Citizenship – Between Methodology and Technology”]. The author explains that political science prepares informed citizens, not just politicians, passing from theoretical methodological debates to the evolution of the discipline in post-1989 Romania, and highlights the necessity of empirical study to consolidate democratic values.

From a confessional perspective, the text “Nevoia de confesiune. Ceea ce nu puteam spune altfel” [“The Need for Confession. What I Could Not Say Otherwise”], signed by Professor Luminița Cebotari, PhD, explores the evolution of writing as a form of inner resistance, from a personal need to capture time in childhood, to a mask of vulnerability in adolescence. From this standpoint, writing later becomes an instrument of empathy through fiction, a civic attitude in adulthood, and an act of preserving cultural memory.

The column “Bibliotecile pe mapamond” [“World Libraries”], signed by Ana-Maria Florea, presents the history of the Matica Srpska Library in Novi Sad, the first Serbian public and scientific library. Founded in Pest in 1826 by diaspora intellectuals to support the Letopis magazine, the institution developed through imperial donations and private collections, becoming public in 1838 and laying the foundation for the future national library.

In the literary criticism section, Evelyne Croitoru reviews the poetry volume Lumi în antiteză [Worlds in Antithesis] (ePublishers, 2026) by Luminița Sâmbotin, defining it as a vehicle for self-discovery and spiritual enlightenment. The reviewer highlights the transfiguration of personal experiences into existential meditations, the austere language, and the fine balance between gravity and humor, reflecting the author’s duality and a total creative freedom.

The “Medalion” [“Portrait”] column is dedicated to Dan Simonescu (1902–1993). Here, Maria Andreia Fanea reconstructs the life and achievements of the eminent Romanian bibliologist and professor, an honorary member of the Romanian Academy, emphasizing his decisive contribution to medieval manuscript research, to the Bibliografia Românească Veche [Old Romanian Bibliography], and to the introduction of book science into Romanian education.

The issue concludes with the “Recomandări de lectură” [“Reading Recommendations”] column where, as she has already accustomed her readers, Ana-Maria Florea pairs the history of the presented library with the literature of that respective region. This time, the selection brings to the forefront three major authors of South-Eastern and Central European literature: Ivo Andrić, Danilo Kiš, and Milorad Pavić, whose works transform history and great existential questions into memorable stories.