Renașterea gerontologiei și geriatriei românești – Arhiva Aslan

Autor: Dr. Alina Munteanu

Colaboratori: Constantina Petroiu

Dr. Filica Drăghici

Nițu Claudia

Alexandra Burcea

Încet, cu trecerea anilor, memoria identității noastre naționale tinde să se piardă în vâltoarea globalizării rapide și a uniformităților care o preced. Dacă ne oprim pentru o clipă, conștientizăm că nu mai știm cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm. Este vital pentru noi ca aceia care ne urmează să poată identifica de unde provin, dar și ce destin avem ca națiune.

Între multele contribuții la consolidarea identității noastre naționale, una dintre ele este nu doar remarcabilă, ci și inovatoare și benefică pentru întreaga lume. Ne referim aici la geniul care a adus alinare celor vârstnici și a luptat cu efectele îmbătrânirii, academicianul Ana Aslan. Cercetător-pionier al științei gerontologiei, dar mai ales al geriatriei, prin metodele de tratare în vederea ameliorării îmbătrânirii, Ana Aslan s-a făcut remarcată pe plan internațional cu tratamentele brevetate și utilizate de-a lungul vieții, care au fost preluate în întreaga lume.

Activitatea sa, de peste 40 de ani, în cadrul Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie care, astăzi, îi poartă numele (I.N.G.G. „Ana Aslan”), se poate regăsi în arhiva acestuia. Iar viața sa poate fi reîntregită și cu ajutorul arhivei personale conservate, chiar dacă nu în totalitate, în cadrul aceluiași institut care i-a fost susținător în cercetarea și terapia aplicată pacienților, de-a lungul întregii sale vieți.

Foto. 2 Muzeul I.N.G.G. „Ana Aslan”. Din colecția personală a doamnei Alexandra Burcea.

Inițiativa regenerării și digitalizării arhivei s-a născut odată cu vizita directorului general al BCU „Carol I”, conf. univ. dr.  Mireille Rădoi, la I.N.G.G. „Ana Aslan” unde, împreună cu managerul general al institutului, domnul Sergiu Pantea, au decis să se readucă în atenția publicului larg, actual și viitor, prin digitizare, toate documentele institutului, inclusiv pe cele personale ale profesorului Aslan. Acest proiect laborios a cuprins și inventarierea documentelor expuse în muzeul institutului.

În încheierea acestui proiect, doamna director Mireille Rădoi a remarcat că  „am reușit, nu fără eforturi, să finalizăm proiectul de renaștere a memoriei gerontologiei și geriatriei românești și a institutului condus de domnia sa”.

Foto. 3 Document din arhiva Ana Aslan. Din colecția personală a domnului Aurelian Popescu.  

De-a lungul anilor, documentele din arhiva institutului s-au degradat, ajungând aproape în imposibilitatea de a putea fi salvate. Asupra acestora s-a intervenit în Laboratorul de patologie a cărții, în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, de către specialistul în patologia și restaurarea cărții, domnul Aurelian Popescu. Intervențiile executate cu măiestrie de domnia sa au condus la salvarea acestora și la posibilitatea studierii și clasificării arhivei.

Document din arhiva Ana Aslan. Din colecția personală a domnului Aurelian Popescu.

În cadrul acestui proiect fost studiate și clasificate 239 de dosare și 4 albume, care au cuprins obiectele din cele două fonduri – arhiva institutului și arhiva personală a prof. dr. Ana Aslan: corespondență, documente medicale, rapoarte, acte administrative și alte documente interne ale institutului, articole și studii științifice, fotografii, notițe personale.

Descrierea documentelor din arhivă a constat în identificarea obiectelor arhivistice și clasificarea acestora în fondul arhivistic al institutului și fondul personal, formarea dosarelor acolo unde acestea nu existau, catalogarea lor conform ISAD(G), prin stabilirea fondului, seriei și subseriei, redactarea OPIS-urilor dosarelor descrise. Pentru formarea dosarelor, s-au alcătuit în prealabil două nomenclatoare arhivistice, pentru fiecare fond, care s-au dovedit foarte utile pentru identificarea documentelor corespunzătoare fiecărui dosar în parte. Nomenclatoarele au fost întocmite în urma consultării bibliografiei de specialitate.

Valorificarea expozițională adecvată a documentelor aparținând prof. dr. Ana Aslan reprezintă un demers complex ce implică clasificarea, documentarea și expunerea către public a unui bogat material care să ilustreze viața și activitatea renumitului gerontolog român. Din cele 619 documente (manuscrise, corespondență, diplome, medalii, partituri, desene etc.), expuse în spațiile special amenajate ale muzeului Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”, menționăm actul de căsătorie al părinților ei, din anul 1885, și un extras din Registrul stării civile, prin care se certifică data nașterii Anei Aslan. Descrierea acestora și completarea, atât în format digital, cât și în format fizic, a Catalogului documentelor din Muzeul I.N.G.G.  a presupus cercetări amănunțite pentru identificarea semnăturilor olografe și a personalităților din fotografii.

Foto. 5 Depozit I.N.G.G. „Ana Aslan”. Din colecția personală a doamnei Alina Munteanu.

Incursiunea în istoria familiei Aslan este realizată într-un mod captivant și autentic prin expunerea fotografiilor de epocă, care adesea aparțin unor ateliere fotografice celebre din România. Un număr de 241 de fotografii au fost analizate și grupate în Arhiva „Prof. dr. Ana Aslan” Fototeca. Tot aici se regăseşte şi prodigioasa activitate a prof. dr. Ana Aslan, reflectată în peste 580 de fotografii, organizate pe evenimente, ani și personalități.

Foto. 6 BCU „Carol I”, documente din arhiva Ana Aslan. Din colecția personală a doamnei Alina Munteanu.

Aceste demers a condus la posibilitatea păstrării intacte și compacte a moștenirii științifice a profesorului Aslan, prin digitizarea arhivei și a unei părți a colecției de fotografii, care reprezintă participările acesteia la diferite evenimente și întâlniri științifice, cât și o parte a fototecii personale. Arhiva va putea să fie consultată, începând cu luna iunie, pe site-urile ambelor instituții implicate, fiind accesibilă pe platforma Restitutio a B.C.U. „Carol I”: „O mare parte a activității de cercetare și de practică medicală a Anei Aslan se poate parcurge în cele aproximativ 100 000 de documente lăsate în urma sa, în cadrul institutului național care, astăzi, îi poartă numele”, a afirmat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, cu ocazia întâlnirii pe parcursul căreia s-au predat documentele.

Cinstirea precursorilor noștri, model de urmat pentru toate generațiile, este o obligație sine qua non a modelării noastre intelectuale și comportamentale. Ana Aslan reprezintă un astfel de model, atât uman, cât și profesional, un model de perfecțiune care poate fi greu de atins.

_________________________

Foto. 1 Ana Aslan (1897-1988), arhiva Muzeului I.N.G.G. „Ana Aslan”. Din colecția personală a doamnei Alexandra Burcea.   

Foto. 2 Muzeul I.N.G.G. „Ana Aslan”. Din colecția personală a doamnei Alexandra Burcea.

Foto. 3 Document din arhiva Ana Aslan. Din colecția personală a domnului Aurelian Popescu.

Foto. 4 Document din arhiva Ana Aslan. Din colecția personală a domnului Aurelian Popescu.

Foto. 5 Depozit I.N.G.G. „Ana Aslan”. Din colecția personală a doamnei Alina Munteanu.

Foto. 6 BCU „Carol I”, documente din arhiva Ana Aslan. Din colecția personală a doamnei Alina Munteanu.

Previous article

Mai multe de la același autor

Articole similare

spot_img

Ultimele articole

Cartea și pâinea

„Lucrul cel mai greu este să știi să întrunești, în sufletul tău, rosturile tuturor ideilor. Să întrunești totul? Nu, nu să întrunești. N-ai cum...

Raport IFLA. Bibliotecile din Europa înainte şi după pandemia de COVID-19

Flaviu George Predescu Dragoș-Cătălin Trifan La începutul lunii aprilie, Consiliul regional al Federației Internaționale a Asociațiilor și Instituțiilor Bibliotecare (IFLA) a făcut public un raport...

Fundațiunea Universitară „Carol I” și Louis Basset

În cel de-al 25-lea an al domniei sale, regele Carol își exprima, prin scrisoarea adresată Președintelui Consiliului de Miniștri, intenția de a înființa un...

Abonează-te la newsletter!

Dacă vrei să fii printre primii care află de noile noastre articole publicate