A scrie despre Camil Petrescu, despre creația sa, despre opera sa, despre ansamblul și corpusul de scrieri pe alocuri trunchiate, însumând părți principale din aproape toate domeniile de cunoaștere umană, nu este la îndemâna oricui, specialist sau cercetător al disciplinelor umaniste.
Consider că trebuie acordată o atenție manuscriselor lui Camil Petrescu intrate și aflate în Colecțiile Speciale ale bibliotecii, cu scopul de a face cunoscut publicului interesat, fie pentru specializare, fie pentru cercetare academică sau personală. Biblioteca, astfel, poate să răspundă anumitor nevoi informaționale ale utilizatorilor interesați de Camil Petrecu și de textele sale în manuscris deținute de BCU „Carol I” din București.
,,Eu sunt un om care scrie…
și dacă nu scriu ceea ce gîndesc,
de ce să mai scriu. Nu pot altfel”
Ca urmare, biblioteca își atinge astfel obiectivele propuse prin: cunoaștere, promovare, accesibilitate, circulație și valorificare, angrenând simultan aplicarea măsurilor de conservare preventivă, antrenând în acest demers punerea la dispoziție și accesul la manuscrisele lui Camil Petrescu. Trebuie să ținem seama că, fiind vorba despre Colecțiile Speciale, respectiv fiind parte din patrimoniul mobil scris al bibliotecii, s-a instituit aplicarea unui regim special de consultare a manuscriselor pentru utilizatori, prevăzut în Regulamentul de organizare și funcționare al BCU „Carol I” (R.O.F.) și care este accesibil spre consultare online în cuprinsul site-ului web al bibliotecii. Aceste dispoziții se referă la drepturile și obligațiile atât ale utilizatorului, cât și ale bibliotecii, privind regimul special de consultare a manuscriselor.1
Camil Petrescu și manuscrisele sale din Colecțiile Speciale BCU „Carol I”
Camil Petrescu, un om al scrisului, un nume de referință, un clasic autentic care, deși s-au scris despre el multe monografii și articole tipărite în periodice, încă reprezintă o resursă inepuizabilă pentru elaborarea multor teme de cercetare. Lucrările sale, indiferent de conținut, destinație sau scop, au în spate ore întregi de scris, rescris, tăiat și multe ștersături pe o serie de manuscrise și șpalturi, după cum se poate observa din fotografia alăturată.
Am analizat sumar raportul dintre cantitate și calitate a textelor într-unul dintre manuscrisele lui Camil Petrescu, pentru a răspunde la întrebarea de ce trebuie să fie cunoscute și cercetate manuscrisele aflate în Colecțiile Speciale, chiar dacă sunt doar trei la număr. Rezultatul acestui raport reflectă fără excepție un grad înalt de creativitate, luciditate și originalitate. Citind printre rânduri, am sesizat o implicare activă a autorului în actul scrierii acestor texte, ca și cum Camil Petrescu ar trăi și simți ceea ce scrie.
Cunoscut pentru spiritul său polemist, permanent preocupat ca, pentru orice situație să formuleze/emită argumente, vădind o nevoie de a-și cerceta, explica, dramatiza existența, puțini știu că pilonul pe care se așază întreaga sa scriere este activitatea de gazetar.
Sinceritatea sa se reflectă prin multe scrieri, fie ele articole sau interviuri. Cea mai edificatoare frază am găsit-o în volumul Opinii și Atitudini, apărut în anul 1962:
„Singură, revolta e generoasă. Lumea e atît de rea și ipocrită, că un suflet loial nu poate cunoaște decît protestarea indignată. Trebuie să fii cu adevărat de piatră ca să treci pe lîngă atîtea dezgustătoare întîmplări cotidiene, și îți trebuie o imensă doză de infamie ca să lași să se înțeleagă că niciodată nu a fost în jurul tău o nedreptate care să te scoată din sărite. Trebuie să fi iubit mult ca să poți urî mult.”
Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, deși reduse ca număr de volume, față de alte biblioteci mari din România, dețin multe nume de referință, alături de cel al lui Camil Petrescu.
În catalogul online al bibliotecii, am identificat următoarele manuscrise, titluri care fac parte din Colecțiile Speciale ale BCU „Carol I” din București:
1. Realism; Contur; Tipologie. Manuscris olograf în limba română, scris cu creionul negru şi roşu şi pastă albastră pe recto f., 25-28 de rânduri pe pagină. Manuscrisul nu poartă semnătura autorului şi a facut parte din colecţia lui M. Oprişan. A intrat în fondul Colecțiilor Speciale în anul 1995, în urma licitaţiei organizate de Muzeul Național al Literaturii Române, și predat de Mircea Nedelciu, după cum am găsit menționat pe procesul verbal de predare-primire în gestiunea fondului. Cota manuscrisului găsită în catalogul online al bibliotecii este 091/328.
2. [Note] un manuscris olograf scris cu cerneală neagră pe recto în limba franceză, conţine nouă rânduri pe pagină. Poartă semnătura olografă a autorului. Fila manuscrisului a intrat în colecţia BCU „Carol I” prin achiziţie, în anul 1998. A făcut parte din colecţia doctorului Vasile Trifu. Cota identificată a manuscrisului în catalogul online al bibliotecii este 091/469.
3. [Despre atenţie]: [lucrare prezentată la „Concursul pentru bursa universitară a Fundației Universitare Carol I]. În descrierea găsită în catalogul online al bibliotecii, se menționează că ar fi provenit din arhiva BCU „Carol I”. Este un manuscris olograf în limba română, scris cu cerneală neagră pe recto și verso fila 1 și recto fila 2, 34-39 de rânduri scrise pe pagină. Pe recto fila 1, sunt două sau trei rânduri scrise cu cerneală roșie în partea de sus, în care este nota lucrării și sub notă semnătura lui Constantin Rădulescu-Motru, numărul de dosar 352. Pe verso-ul filei 2 ștampila BCU „Carol I”. Cota identificată a manuscrisului în catalogul online al bibliotecii este 091/586.
Cele trei manuscrise îndeplinesc condițiile pentru a face parte din bunurile patrimoniul cultural național mobil scris prin: renumele autorului, suportul purtător de informații, conținutul informațional al documentului prin valoarea sa inedită, dată de structura textului, destinația acestuia și eventualele însemnări ale altor persoane (cazul manuscrisului cu titlul Despre atenție pe care s-a identificat cu cerneală roșie semnătura lui Constantin Rădulescu-Motru), anul în care a fost scris textul. Menționez că aceste manuscrise nu au statut de documente de patrimoniu clasate, ci fac parte din categoria manuscrise ce intră sub incidența Legii 182/20002 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.
Am elaborat acest articol nu doar pentru a face cunoscută prezența manuscriselor lui Camil Petrescu, ci și cu speranța că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Centrale Universitare ,,Carol I” vor mai intra și alte manuscrise ale acestuia, despre care, cu siguranță, voi scrie cu entuziasm. Consider că nevoia acută de conștientizare și valorificare a acestui tezaur scris, lăsat ca moștenire culturală de către Camil Petrescu, devine din ce în ce mai necesară în aceste vremuri haotice, pentru că reprezintă o verigă importantă din ceea ce numim astăzi patrimoniul cultural național mobil scris.
Măsuri de conservare a manuscriselor
IFLA3 defineşte conservarea ca fiind ansamblul de măsuri care trebuie să asigure longevitatea unui suport fizic sau a conţinutului informaţional dintr-o colecţie a bibliotecii. Ca urmare, scopul urmărit este aplicarea celor mai bune măsuri care să protejeze documentul, suportul, împreună cu informaţia conţinută, care să nu implice supunerea lui la tratament fizic sau chimic.4
Conservarea preventivă vizează: studiul colecţiilor de patrimoniu şi normele de manevrare a lor, condiţiile ambientale şi de stocare/depozitare, diminuarea intervenţiilor asupra colecţiei de patrimoniu mobil scris al bibliotecii.5
Hârtia impune anumite condiţii de păstrare, un climat propice pentru a împiedica deteriorarea ei provocată de microrganisme, mucegaiuri şi insecte. Acestea, dacă au un mediu propice, se pot dezvolta şi ataca hârtia. Elemente ca apa, oxigenul, gazele poluante din atmosferă, temperatura, lumina pot produce şi accelera procesul de îmbătrânire a hârtiei. Combinaţiile dintre aceste elemente determină ca factorii fizico-chimici care se combină sinergic cu acţiunea factorilor biologici cărora le favorizează dezvoltarea să provoace distrugerea, în cazul hârtiei, a celulozei şi a agenţilor patogeni.6
Un detaliu foarte important în păstrarea integrității fizice este așezarea la raft, ce poate încetini procesul de degradare a filelor destul de fragile. Se poate lua în considerare pe viitor procesul de digitalizare și al acestor manuscrise.
Consider că procesul de digitalizare este unul necesar, poate chiar obligatoriu în a putea respecta și mai strict prevederile legislative din Legea 182/2000.7 În acest sens, pentru a îndeplini o parte din misiunea conservării, s-a recurs la implementarea programului de digitalizare a documentelor.
Programul de digitalizare are ca scop evitarea pe cât posibil a expunerii originalelor. În prezent, acest proces, deși de lungă durată, poate oferi cu siguranţă cea mai viabilă măsură de protecţie a documentelor de patrimoniu împotriva accelerării procesului de degradare. Textele inedite aflate în manuscris nu trebuie doar conservate, ci şi puse la dispoziţia cercetătorilor din toate sferele academice. Să se aibă în vedere grija şi atenţia cuvenită din partea fiecărei persoane care le solicită pentru a le consulta, indiferent de A și scop, pentru că acestea sunt parte din patrimoniul național cultural mobil scris, iar aceste măsuri simple împiedică degradarea lor. Să încercăm în acest sens evitarea aplicării cunoscutei expresii a marchizei de Pompadour şi a lui Ludovic al XV-lea: áprès moi (après nous) le deluge, care înseamnă după mine, potopul.8
Din aceste considerente, bibliotecarul gestionar responsabil al fondului de manuscrise cu statut de patrimoniu cultural național mobil scris are ca principală obligaţie conștientizarea faptului că trebuie să cunoască, să aplice, să respecte normele de păstrare, să asigure securitatea acestora și să aibă noțiuni minime de conservare preventivă.
În acest sens, academicianul Eugen Simion susține: „trebuie făcut, mai întâi, un program de conservare şi restaurare a bunurilor din patrimoniului cultural naţional, bunuri mobile şi imobile. Acest program trebuie, apoi, dus la capăt, cu mare grijă şi infinit devotament. Trebuie, apoi, să construim o strategie reală, fiecare statornică de integrare în circuitul valorilor europene (şi universale), având grijă să pregătim, paralel, manageri culturali pricepuţi şi eficienţi şi, totodată, să pregătim legislaţia culturală cuvenită. Pentru a realiza toate acestea e nevoie de un buget adecvat, de inteligenţă, pricepere şi devotament (…) cultura nu ţipă, cultura nu ne ajută în chip direct să ne mărim salariile şi să scăpăm de sărăcie chiar azi, cultura ne ajută însă să respirăm mai puţin vulnerabili şi mai aproape de mituri.”9
Sursa fotografii:
Camil Petrescu, Opinii și atitudini. București: Editura pentru Literatură, 1962. 585 p. Foaia de gardă.
Arhiva personală:
Fotografii ale manuscriselor lui Camil Petrescu, aflate în gestiunea fondului Colecțiilor Speciale ale BCU „Carol I”
Basorelief portret Camil Petrescu, prezent pe peretele exterior al casei din Dorobanți în care a trăit și creat în ultimii ani de viață. Fotografia a fost făcută din exteriorul curții, cu acordul verbal al proprietarilor din data de 20.05.2022.
- „Regulamentul de organizare și funcționare și a organigramei Bibliotecii Centrale Universitare ,,Carol I”: Capitolul I, Articolul 3, alineat 2)”. Accesat pe 18.10.2022. Disponibil pe web: https://drive.google.com/file/d/1WGqivAEO2d1ivin_c4mM_h-RHkwu6Gj8/view
- LEGE Nr. 282 din 25 octombrie 2000 (*republicată*), legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/24761. Se întrunesc condițiile prevăzute în Legea 182/2000 ce instituie regimul juridic al bunurilor aparținând patrimoniului cultural na-țional mobil, ca parte a patrimoniului cultural național, și reglementează activitățile specifice de protejare a acestora. Prevede următoarele dispoziții în Capitolul I, Articolul 3, alineat 1, 2, punctul d: (1) Patrimoniul cultural național mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică și tehnică, literară, bibliofilă… etc. (2) Bunurile care alcătuiesc patrimoniul cultural național mobil sunt: d) manuscrise.
- IFLA – International Federation of Library Associations and Institutions [Federația Internațională a Asociațiilor și In-stituțiilor de Biblioteci]
- Aurelian Popescu, Activitatea de conservare – restaurare a colecțiilor desfășurată la Biblioteca Centrală Universitară din București, p. 154.
- Idem, „Prezervarea și restaurarea documentelor în modernă”, Revista UNIBIB, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, București, 2009, citat 15 aprilie 2018, disponibil pe web: http://www.bcub.ro/cataloage/unibib/prezervarea-si-resta-urarea-documentelor-in-biblioteca-moderna-1
- Corneliu Cătălin Ponta, Ioan Valentin Moise, Conservarea bunurilor culturale aflate în arhive și patrimoniul muzeistic prin tehnologii de iradiere, Editura Horia Hulubei, București, 1999, p. 5.
- Legea 182/2000, Capitolul III, respectiv păstrarea, depozitarea și asigurarea securității bunurilor culturale mobile Art. 23, alineat 1.
- „După mine pototpul”, Dexonline, citat 28 mai 2018, disponibil pe web: https://dexonline.ro/definitie/Dup%C4%83%20mine%20potopul
- Aurelian Popescu, „Prezervarea și restaurarea documentelor în modernă”, Revista UNIBIB, Biblioteca Centrală Univer-sitară „Carol I”, București, 2009, citat 15 aprilie 2018, disponibil pe web: http://www.bcub.ro/cataloage/unibib/prezerva-rea-si-restaurarea-documentelor-in-biblioteca-moderna-1
