Biblioteca seminarului de enciclopedia filosofiei și istoria filosofiei

Se împlinesc, în octombrie, 150 de ani de la naşterea profesorului universitar P.P. Negulescu (1872–1951).

E un bun prilej de a ne aminti că el a fost şi director al Seminarului de Enciclopedia filosofiei şi Istoria filosofiei, pe care l-a înfiinţat în anul 1919, şi că prin străduinţa lui s-a constituit biblioteca acestui seminar, care alături de celelalte biblioteci de seminare, laboratoare şi institute constituite pe lângă catedrele Facultăţii de Filosofie şi Litere – Seminarul şi laboratorul de Psihologie, Seminarul de Sociologie, etică şi politică, Seminarul de Pedagogie teoretică ş.a. – este una dintre bibliotecile fondatoare a ceea ce numim astăzi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. În anul 1928, după o informaţie din volumul lui Marin Popescu-Spineni, Contribuţiuni la istoria învăţământului superior (Bucureşti, Cultura Naţională), biblioteca avea 558 de tratate de specialitate în limbile germană (432 vol.), franceză (114 vol.) şi engleză (un vol.).

Multe dintre aceste „tratate” se mai păstrează la Biblioteca Filialei de Filozofie. Ele pot fi identificate prin ştampila seminarului şi unele dintre ele poartă şi semnături sau însemnări olografe. Iată câteva: Wörterbuch der philosophischen Begriffe de Rudolf Eisler (3 vol., Berlin, 1927–1930), System der Philosophie im Grundriß de Eduard von Hartmann (8 vol., 1907–1909), Systematisches Wörterbuch der Philosophie de Clauberg şi Dubislav (Leipzig, 1923), Die Philosophie der Gegenwart in Selbstdarstellungen de Raymund Schmidt (5 vol., Leipzig, 1921–4), Der Wissensbegriff. Eine historisch-philosophische und philosophisch-kritische Monographie de Julius Baumann (Heidelberg, 1908), Der Totalitätsbegriff. Eine erkenntnistheoretische Untersuchung de Harald Höffding (Leipzig, 1917), Das Wesen der Welt de Heinrich Hellmund (Zürich/Leipzig/Wien, 1927), Le point de départ de la métaphysique de J. Maréchal (3 vol., Bruges/Paris, 1922–1923); Du consentement a l’être de Aimé Forest (Paris, 1936), Immanuel Kant Sämtliche Werke (10 vol., Leipzig, 1920–1929), Arthur Schopenhauer, Sämtliche Werke (4 vol., Leipzig, 1938–1940), Friedrich Nietzsche, Werke und Briefe (München, 1933–1937).

O bună parte a acestor lucrări a fost constituită de sursele pentru monumentala operă de istoric al filosofiei realizată de P.P. Negulescu; operă din care a reuşit să publice între anii 1941–1945 cinci volume din Istoria filosofiei contemporane: 1. Criticismul kantian; 2. Idealismul german post-kantian; 3. Reacţiunea în contra idealismului şi întoarcerea la Kant; 4. Filosofia simţului comun, filosofia populară, spiritualismul şi pozitivismul, până la jumătatea veacului al XIX-lea; 5. A doua formă a şcoalei scoţiane, renaşterea empirismului, reacţiunea idealistă, pozitivismul englez, evoluţia empirismului.

Prezenţa acestor documente ne dă încredere în dăinuirea spiritului.

Nobilă misiunea de a le îngriji şi de a le oferi spre lectură cititorilor! Unul dintre cei care le-au avut în grijă, chiar în sălile seminarului, a fost conferenţiarul, pe atunci, Mircea Florian, cel care şi-a făcut aici ucenicia înainte de a deveni bibliotecar la Biblioteca Fundaţiei Universitare „Carol I” şi profesor universitar la Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. În calitate de bibliotecar la Fundaţie, după mărturia unui alt custode al bibliotecii, Romulus Vulcănescu: „El a fost cel care se preocupa îndeosebi cu informarea biblioteconomică, el selecţiona publicaţiile străine şi comanda lucrările în străinătate, cerând mereu fonduri pentru achiziţii, invocând imperturbabil necesitatea ţinerii la curent cu tot ceea ce se publică în lume, protestând perseverent, când era cazul, făcând imposibilul ca biblioteca să intre în posesia cărţilor socotite necesare bunei ei funcţionări” (Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. Scurt istoric 1895–1970, Bucureşti, 1970, p. 114).

Peste ani, putem constata doar privind rafturile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” cum munca iubitorului de carte şi de lectură s-a transformat într-o inestimabilă moştenire culturală.

Legătura dintre profesorul P. P. Negulescu şi studentul Mircea Florian, care i-a devenit apoi coleg de catedră, a fost una durabilă. Încă din anul 1914, P.P. Negulescu îi dăruia tânărului Mircea Florian cartea lui fundamentală Filosofia Renaşterii cu o dedicaţie în semn de prietenie, însemnare ce se află pe o carte de asemenea păstrată la Biblioteca Filialei de Filosofie. Mircea Florian o va recenza cu multă deferenţă în revista Convorbiri literare. La fel va proceda cu următoarele volume ale profesorului: Reforma învăţământului (1922), Partidele politice (1926), Geneza formelor culturii (1934), Academia Platonică din Florenţa (1936).

Mai multe de la același autor

Articole similare

spot_img

Ultimele articole

Biblioteca în era digitală – păstrător și generator de cunoaștere

Trăim într-o societate informațională globală. Extragerea și utilizarea cunoașterii are consecințe profunde la nivel economic, social, politic și cultural. Avansul tehnologic constant ne copleșește...

O revistă suflet și spirit

În zilele noastre, comunicarea publică a devenit pentru orice instituție o îndeletnicire esențială, de care depinde însuși bunul mers al lucrurilor. Dintre toate căile...

Dezvoltarea colecțiilor electronice. particularități

Biblioteca actuală trebuie să asigure accesul neîngrădit la colecţii şi să furnizeze servicii specializate de calitate, răspunzând nevoilor informaţionale din toate domeniile cunoașterii, prin...

Abonează-te la newsletter!

Dacă vrei să fii printre primii care află de noile noastre articole publicate