În urmă cu aproape doi ani, Comitetul de Miniștri, organ decizional al Consiliului Europei, a adoptat o recomandare privind legislația și politicile bibliotecilor în Europa. Recomandarea CM/ Rec (2023)[1] 3 vine să reconfirme principiul potrivit căruia unul dintre scopurile Consiliului Europei este consolidarea unității membrilor săi, în acord cu respectarea drepturilor omului, dar și a statului de drept și democrației, având ca obiectiv major salvarea și promovarea idealurilor și principiilor din care izvorăsc acestea. În document se subliniază faptul că bibliotecile au un rol crucial de jucat „ca centre comunitare care tind spre o societate democratică, coerentă, incluzivă și echitabilă” recunoscute ca esențiale și de neînlocuit în cadrul infrastructurii informaționale sociale, culturale și patrimoniale, într-o societate în care libertatea de exprimare, accesul publicului la informație și participarea democratică sunt garantate.
În urmă cu 25 de ani, Comitetul Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaj al Consiliului Europei (CDCPP), în colaborare cu Biroul European al Asociațiilor de Bibliotecă, Informare și Documentare (EBLIDA), a elaborat Ghidul Consiliului Europei/EBLIDA privind Legislația și Politicile pentru Biblioteci în Europa, influențând astfel conturarea politicilor în ceea ce privește legislația legată de biblioteci în toate statele membre ale Consiliului Europei. Se evidențiază faptul că în ultimele două decenii, bibliotecile au evoluat ca spații valoroase pentru interacțiunea umană, dezvoltarea cunoașterii și implicarea civică.
Documentul trasează statelor membre următoarele orientări:
Capitolul I, este orientat spre Libertatea de exprimare, accesul liber la informație și participarea democratică, în care „Accesul deschis la informație și dezvoltarea unei societăți democratice”, „Principii pentru dezvoltarea colecțiilor”, „Principii pentru accesul la conținut digital”, „Promovarea participării democratice” sunt subcapitole constitutive.
Capitolul II se referă la Bibliotecile în cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite, cu subcapitolele: „Conducerea bibliotecii”, „Servicii de bibliotecă și indicatori de performanță”, „Finanțarea bibliotecii”, „Educație și formare”.
Capitolul III abordează tema Amenințărilor globale și locale și activitatea bibliotecilor, cu subcapitolul „Bibliotecile ca servicii esențiale în perioade de dezastru”.
Capitolul IV Transformarea digitală și promovarea unui ecosistem de biblioteci durabil, fiabil și incluziv, cu subcapitolele: „Bibliotecile ca agenți activi în lanțurile de carte și informații”, „Informarea și alfabetizarea digitală”.
Capitolul V este dedicat drepturilor de autor și protecției patrimoniului bibliotecii cu subcapitolele: „Dreptul de autor și bibliotecile”, „Obligații guvernamentale cu privire la biblioteci” „Depozitul legal”, „Transferul transfrontalier și patrimoniu scris”.
Redăm doar câteva puncte din capitolele și subcapitolele amintite mai sus, invitând cititorii publicației noastre să parcurgă integral documentul, în format online:
- Bibliotecile sunt concepute pentru a fi instituții incluzive; prin urmare, ele ar trebui să fie „locuri sigure” pentru toate tipurile de minorități, pentru care ar fi necesar să se dezvolte programe speciale pentru a combate, acolo unde este cazul, orice practică ce intenționează să discrimineze pe bază de sex, identitate de gen sau exprimare de gen.
- Bibliotecile ar trebui să achiziționeze materiale și să ofere acces la resurse pe baza calității și relevanței acestora pentru nevoile comunității de utilizatori, ținând cont de diversitatea comunității pe care o deservesc, în ceea ce privește conținutul, limba și formatul oferit.
- Bibliotecile ar trebui să nu permită, cu bună știință, accesul la materiale de pe internet care sunt ilegale în cadrul jurisdicției în care sunt accesate și să semnaleze, pe cât posibil, elemente de dezinformare și informații false, înțelegându-se că rămâne la latitudinea utilizatorilor să decidă ce informații doresc să acceseze.
- Biblioteca ar trebui să fie considerată o forță necesară în susținerea și dezvoltarea democrației, prin implicarea comunităților și oferirea de platforme pentru discuție.
- Conducerea bibliotecii ar trebui să tindă spre dezvoltarea infrastructurii necesare pentru a încuraja cooperarea între biblioteci, recunoscând misiunile și sarcinile lor specifice în cadrul mai larg al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
- Ar trebui să se realizeze studii și evaluări regulate pentru a explora modul în care bibliotecile își îndeplinesc misiunile educaționale și culturale, respectând totodată Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
- Bibliotecile sunt creatoare de comunități și furnizoare de educație informală; prin urmare, ar trebui puse în aplicare mecanisme care să asigure coordonarea cu planurile și strategiile de dezvoltare ale comunităților naționale și locale, fiecare cu responsabilitățile și funcțiile lor.
- Educația bibliotecară ar trebui să fie reflectată în legislația națională privind bibliotecile și în politica bibliotecilor ca un imperativ pentru serviciile bibliotecare, pentru a asigura și a oferi un corp profesional de bibliotecari și alte cadre de specialitate.
- În fruntea transformării digitale, bibliotecile joacă un rol esențial în lanțurile de cărți și informații, atât digitale, cât și tipărite. Adoptarea tehnologiilor transversale și implementarea capacităților transformative, utilizând inteligența artificială (IA) și sisteme algoritmice, au potențialul de a îmbunătăți acest rol. În colaborare cu directorii de biblioteci, autoritățile naționale, regionale și locale ale statelor membre ar trebui să elaboreze planuri pentru biblioteci care să permită acestora să își extindă practicile de la analog la digital și să combine cele două formate pentru a îndeplini obiectivele tradiționale ale bibliotecii.
- Ca centre comunitare concepute pentru a încuraja dezvoltarea socială a comunităților pe care le deservesc, bibliotecile ar trebui să găzduiască, precum și să ofere programe și cursuri de alfabetizare media și informațională.
- Autoritățile naționale, regionale și locale ale statelor membre ar trebui să caute o complementaritate perfectă între exercitarea deplină a misiunii de acces la informații și resurse de către biblioteci și protecția dreptului de autor.
- Bibliotecile ar trebui să beneficieze de un statut special în măsurile guvernamentale menite să încurajeze dezvoltarea conținutului cultural și accesul persoanelor la acesta.
În concluzie, Recomandarea Comitetului de Miniștri către statele membre privind legislația și politicile bibliotecilor în Europa reafirmă că bibliotecile ar trebui să contribuie la obiectivele comune, identificate în cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite[2], cum ar fi educația de calitate, incluziunea socială, pacea, justiția și instituțiile puternice.
[1] Recommendation CM/Rec(2023)3 of the Committee of Ministers to member States on library legislation and policy in Europe, https://rm.coe.int/0900001680aaced6, link accesat în februarie 2025.
[2] „UE și Organizația Națiunilor Unite: obiective comune pentru un viitor durabil”, Comisia Europeană, https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/sustainable-development-goals/eu-and-united-nations-common-goals-sustainable-future_ro , link accesat în februarie 2025.
