Viața și activitatea
Corneliu Dima-Drăgan a fost bibliotecar, bibliograf, bibliofil, istoric literar, publicist și editor. S-a născut pe 25 decembrie 1936, la Bacău.
Din 1953 a urmat Școala Medie nr. 1 din Bacău, iar din 1958 a frecventat, timp de trei ani, cursurile Facultății de Filologie, specialitatea Biblioteconomie, din cadrul Institutului Pedagogic, după care a continuat doi ani la Universitatea din București, Facultatea de Limbă și Literatură Română. Începând cu anul 1973 a obținut titlul de doctor la aceeași universitate, cu lucrarea Biblioteci medievale românești, sub coordonarea profesorului Dan Simonescu.
Între anii 1960-1963 a ocupat mai multe funcții, precum cea de bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din București, inspector la direcția Bibliotecilor din Ministerul Învățământului, bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat și redactor la Călăuza bibliotecarului.
Totodată, în 1963 a devenit lector la Institutul Pedagogic din București, specialitatea biblioteconomie. După desființarea acestui institut, a fost transferat la Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universității din București, la Catedra de Istorie a literaturii române. În anul 1972 a ajuns secretar general al Societății Române de Bibliofilie. El a fost, printre altele, coordonator al publicației anuale Studia bibliologica (trei volume, din 1965 până în 1969).
Corneliu Dima-Drăgan s-a remarcat și în calitate de autor al unor studii despre biblioteca Stolnicului Cantacuzino, dar și de co-autor al unei biografii romanțate a cărturarului umanist Constantin Cantacuzino.
Mai mult decât atât, a semnalat intrarea unei antologii în limba germană (Rumänische Dichtungen, Deutsch von Carmen Sylva, Herausgegeben und mit weiteren Beiträgen versehen von Mite Kremnitz, Leipzig, Wilhelm Friedrich Verlag des „Magazins für die Literatur des In- und Auslandes”, 1881) în colecțiile Bibliotecii Academiei R.S.R și a comentat cuprinsul ei în articolul intitulat „O antologie Eminescu în limba germană anterioară ediției princeps [din dec. 1883]” (Cronica, nr. 45, 5 nov. 1976, p. 10). Culegerea cuprinde și douăzeci și una de poezii eminesciene traduse, în cea mai mare parte, de Mite Kremnitz, probabil sub îndrumarea literară a poetului, unele dintre ele nefiind la acea dată încă publicate în limba română.
În altă ordine de idei, a publicat poezii de Eminescu în revista Magazin für die Literatur des In- und Aslandes (Lipzig, 1881,1883), în art. „Proiecții eminesciene în universal” (România literară nr. 22, 2 iun. 1977, p. 19).
În 1977, a solicitat autorităților din Republica Socialistă România (RSR) aprobarea cererii de plecare din țară, iar din 1980 s-a stabilit în Canada, unde a desfășurat numeroase activități culturale și a publicat diverse reviste de cultură, tipărind mai ales din lucrările autorilor români. Una dintre reviste este Tricolorul.
Corneliu Dima-Drăgan a fost membru al Asociației Bibliotecarilor din România, al Societății Române de Bibliofilie și ex-libris, al Societății Bibliografice din Canada și al Asociației internaționale de bibliofilie. El a publicat diferite studii, care s-au concentrat pe istoria cărții și a bibliotecilor românești, cercetări bibliologice și biblioteconomice, istoria ex-librisului românesc, dar a și cercetat și identificat proveniența colecțiilor cărturarilor români. În lucrările sale, se relevă erudiția, diversitatea studiilor și orizontul său bibliologic modern. Chiar dacă scrierile acestui cercetător ar putea deveni, în timp, învechite, ceea ce a realizat el în plan moral și profesional rămâne un bun câștigat.
În 1980 a primit la Frankfurt pe Main premiul internațional „Horst Klieman” pentru lucrarea Foshungen zur deutsch rumänischen Buchhandels geschichte.
S-a stins din viață pe 17 februarie 1986, la Montreal, Canada.
Numeroase principii și metode promovate de Corneliu Dima-Drăgan sunt și astăzi actuale și operante. În afara valorii științifice a scrierilor sale, rămâne foarte important modelul intelectual al acestuia, dedicat unui anume „cult al culturii” și cărții, fiind înzestrat cu un sentiment al datoriei și cu o voință de progres care ilustrează o mentalitate care ar trebui păstrată.
Principalele lucrări ale lui Corneliu Dima-Drăgan
Unele aspecte ale aplicării accesului liber la raft, Iași, 1964, 31 p.
Scriitorii noștri clasici și problemele culturii de masă. București: Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, 1966, 125 p.
Biblioteca marelui umanist român Constantin Cantacuzino Stolnicul (1640-1716) (în colab. cu Livia Bacâru). București: Editura Albatros, 1970, 336 p.
Ex-libris. Bibliologie și bibliofilie. București: Editura Litera, 1973, 400 p.
Bălcescu și alți deținuti politici la Mărgineni. Bălcești pe Topolog. Editura: Societatea Prietenii Muzeului Bălcescu, 1974, 79 p.
Biblioteci umaniste românești: Istoric, semnificații, organizare. București: Editura Litera, 1974, 215 p.
Manuscrise miniate franceze în colecții din România (în colab. cu Gh. Buluță). București: Editura Meridiane, 1978, 108 p.
Tricolorul. Istorie-literatură-artă-civilizație românească. Supliment cultural lunar al Revistei Studia Bibliologica. Toronto: American Institut for Weriting Research, 1980.
A publicat mai multe studii în diverse periodice apărute peste hotare (aprox. 20 de studii).
Incunables français en Roumanie. În: Bulletin du bibliophile. Paris, 1975, 27 p.
Nicolas Papadopoulos Comnene et le Stolnic Cantacuzino. Atena, 1975.
Anciens rapports bibliophiliques roumano-suisse. În: Librarium. Zürich, nr. 1, 1976, 59 p.
L’oeuvre de Cervantes dans la bibliothèque du prince moldo-valaque Nicolas Mauvrocordato. În: Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos, nr. 2. Madrid, 1976, p. 269-290.
Un livre de la biblioteque du chancelier Pierre Seguier en Roumanie. În: Revue française d’histoire du livre, nr. 2, 1976.
Le patriarche Chrysanthe Nottaras de Peloponnese et la culture roumaine. Atena, 1976, p. 480.
Modeles roumains d’enseignement bibliologique supérieur. În: Libri. Copenhaga, 1976, p. 251.
La diffusion des incounables en Roumanie aux XV-XVI siècles. În: Gutenberg-Jahrbuch. Mainz, 1976, p. 171.
Reliures aux armes de Jacques –Auguste de Thou et de Jean-Jacques Charron de Menars dans les bibliothèques de Roumanie. În: Bulletin du bibliophile. 1977, 38 p.
Breifwechsel des Verlogs – F.A. Brockhaurs aus Leipzig mit Titu Maiorescu. În: Archiv fur Geschichte des Buchwesens. Frankfurt an Main, 1978, p. 280.
Dr. Eduard Brockhaus in rumanien. În: Buchhandels, Frankfurt an Main, 1978, p. 220.
Bibliothèques Roumaines anciennes XII-XVIII siècles. În: Gutengerg-Jarbuch, Mainz, 1978, p. 357.
Frontispices, vignettes et gravures de Rubens dans les collections roumaines. În: Le livre et l’estampe, 1978, 38 p.
Das rumänische Buch und Bibliothekswesen. În: Biblos, Wien, 1978, p. 373.
Ein Martin, Luther Rarissimus aus der Sammlung Raiser Leopolds I. În: Biblos, Wien, 1979, p. 228.
Rumänische Bibliologe. În: Biblos (Ősterreichische Zeitschrift fur Buchund Bibliothekswesen), Wien, 1979, p. 305.
Deutsche Druker, Buchhandler und Lese Kabinette der Walachei in der Halfte Jahrunderst. În: Buchhandels gesichte, 1979, p. 155.
Un savant bibliophile – Constantin Cantacuzino le stolnic. În: Le livre et l’estampe, 1979, p. 100.
Die Bucherscharze des Constantin Brâncoveanu, Fursten der Walachei. În: Biblos, Wien, 1980, 32 p.
Studia Bibliologica (redactor). Vol. 1, București, 1975, 264 p.; vol. 2 cu il., București, 1976, 494 p; vol. 3, București, 1979, 870 p.; vol. 4, București, 1980, 300 p.
Lucrări despre Corneliu Dima-Drăgan
Berciu-Drăghicescu, Adina. Personalități ale științelor informării și documentării din spațiul românesc. București: Editura Universității din București, 2008, 191 p.
Buluță, Gheorghe. Civilizația bibliotecilor. București: Editura Enciclopedică, 1998, 163 p.
Buluță, Gheorghe. O viață în și pentru bibliotecă – Corneliu Dima-Drăgan. În: Biblioteca, VIII, nr. 2, 1997, p. 53.
Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, Fond Corneliu Dima-Drăgan (1936-1986): https://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Dima-Dragan-Corneliu.-1935-1987.-Inv.-2102.pdf.
Manolescu, Florin. Enciclopedia exilului literar românesc. București: Editura Compania, 2010.
