Complexitatea individului se datorează unui amplu proces de dezvoltare continuă, care se realizează prin intermediul interacțiunii dintre el și societate. Individul asimilează și reflectează în conștiință fenomenele și regulile promovate de instituțiile și oamenii cu care intră în contact. Acesta este principiul de funcționare a fenomenului de socializare.
Un important agent de socializare, care influențează comportamentul individului în societate, este școala. Organizația internațională UNESCO definește educația ca fiind „un drept fundamental, care reusește să scoată din sărăcie bărbați și femei, să elimine inegalitățile și să asigure o dezvoltare sustenabilă” .[1] Cele mai importante funcții ale bibliotecilor sunt cele de educare și de informare a utilizatorului, care se realizează prin intermediul materialelor furnizate. Informațiile dobândite pot fi folosite atât în mediul academic, cât și pe plan personal sau profesional. În cadrul acestui articol, voi prezenta principalele funcții sociale pe care Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” le îndeplinește la nivelul comunității, pornind de la individ.
Cei cinci piloni ai societății
Vă propun un exercițiu prin intermediul căruia să ne închipuim că societatea în care trăim reprezintă un mecanism constituit din cinci părți distincte, care ne influențează în mod direct atât viața, cât și felul prin care ne raportăm la realitatea din jurul nostru. O societate modernă este caracterizată de funcționalitatea a cinci piloni, denumiți instituții sociale fundamentale: familia, religia, educația, guvernul și instituțiile financiare.[2] Kevin Dew descrie paradigma structural-funcționalistă, ce se bazează pe o premisă conform căreia „societatea are nevoie de un anumit nivel de coeziune socială, solidaritate sau integrare pentru a putea funcționa”.[3] Astfel, nicio instituție nu poate gestiona singură buna funcționare a societății, fiind nevoie și de implicarea celorlalte. Fiecare dintre aceste elemente îndeplinește un rol bine definit. Familia îl învață pe copil normele și valorile societății în care acesta va trăi și se va dezvolta. Școala și alte instituții din cadrul sistemului de învățământ conferă fundamentele științifice necesare pentru a se dezvolta din punct de vedere intelectual. Guvernul implementează legi care contribuie la buna funcționare a societății. Instituțiile financiare gestionează mecanismele economice. Instituțiile religioase asigură împlinirea nevoilor spirituale ale cetățenilor și promovează modele morale în societate.
Fiecare dintre cei cinci piloni anterior menționați își îndeplinește atribuțiile prin intermediul unor instituții sociale, definite ca fiind „modele organizate de credințe și comportamente care sunt centrate în jurul nevoilor sociale”[4]. Astfel, instituțiile sociale, prin acțiunile întreprinse, răspund nevoilor fundamentale ale cetățenilor. BCU „Carol I” contribuie, în mod direct, la procesul de învățare, ceea ce o include printre instituțiile care aparțin pilonului fundamental al educației. Articolul 2 din Regulamentul de Organizare și Funcționare și a organigramei Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, (Nr 3910/14.06.2021) reflectă funcția menționată, după cum urmează: „având misiunea de a sprijini […] procesul de învățământ și cercetare” [5].
Conform lui Zamfir și Vlăsceanu[6], socializarea este „un proces interactiv de comunicare, presupunând dubla considerare a dezvoltării individuale şi a influenţelor sociale, respectiv modul personal de receptare şi interpretare a mesajelor sociale şi dinamica variabilă a intensităţii şi conţinutului influenţelor sociale”. Socializarea are loc pe tot parcursul vieții, putând fi împărțită în trei segmente distincte. Socializarea primară se manifestă în primii șapte ani de viață, preponderent prin intermediul familiei, care îl învață pe copil regulile societății căreia îi aparține. Socializarea secundară începe de la vârsta de șapte ani și continuă până la finalul adolescenței, perioadă în care tânărul își lărgește cercul social și se dezvoltă prin intermediul interacțiunii cu colegii de școală și din alte medii. În final, socializarea continuă începe la sfârșitul adolescenței și se desfășoară de-a lungul întregii vieți[7].
BCU „Carol I” pune în valoare funcția principală a socializării, cea de modelare a comportamentelor, prin intermediul evenimentelor culturale, pe care le organizează și care reușesc să reunească persoane cu aceleași pasiuni și interese. Consider că prin materialele pe care le pune la dispoziția utilizatorilor și prin evenimentele pe care le organizează, BCU „Carol I” intervine în mod direct în toate cele trei perioade ale procesului de socializare.
Compoziția structurilor sociale
Bauman considera că societatea modernă se află într-o continuă schimbare, fiind caracterizată de „configurațiile și modelele de inter-dependență, care au fost reformate și remodelate”.[8] Vlăsceanu[9] aprecia că fluiditatea societății se datorează faptului că structura acesteia „nu se referă la o realitate concretă dată, vizibilă, direct accesibilă, ci la un model al acelei realități”. Astfel, este nevoie ca instituțiile să dea dovadă de un caracter dinamic, pentru a se putea adapta la schimbările care au loc în cadrul societății.
BCU „Carol I” a trecut, în ultima perioadă, printr-un amplu proces de digitalizare, în urma căruia au fost implementate aplicații și programe menite să răspundă atât nevoilor angajaților, cât și ale utilizatorilor. Prin fondul de carte și prin activitățile pe care le organizează, BCU „Carol I” contribuie la formarea abilităților necesare utilizatorilor dintr-o societate digitalizată.
Vlăsceanu[10] susține că instituțiile sociale funcționează prin intermediul unei structuri, care reprezintă „modul de stabilire a relațiilor dintre elementele integrate într-o totalitate ireductibilă la suma părților”. Astfel, structura nu poate fi explicată prin intermediul niciuneia dintre componentele sale, luată separat. Mai mult decât atât, în afară de elementele care o compun, factorul uman este definitoriu pentru ca aceasta să poată funcționa în parametri optimi. Sociologul britanic Anthony Giddens consideră că pentru buna funcționare a celor cinci instituții sociale este nevoie de un mecanism „format din agenți umani și prin intermediul căruia au loc acțiunile indivizilor”[11], care pune în practică principiile instituțiilor sociale. Astfel, pentru ca orice instituție să poată funcționa la parametri optimi, este nevoie de indivizi foarte bine pregătiți în domeniul lor de activitate.
Capitaluri sociale
Crossley[12] vorbește despre modul în care Bourdieu justifică apartenența indivizilor la diferite clase sociale, respectiv despre faptul că „toți indivizii din cadrul unei societăți ocupă o poziție obiectivă în spațiul social, datorită capitalului economic și cultural pe care aceștia îl posedă”.
Moore[13] vorbește despre capitalul științific, despre care scrie că se materializează prin intermediul „manualelor, cărților, programelor educaționale, sesiuni de pregătire”. Astfel, bibliotecile constribuie în mod direct la dezvoltarea capitalului științific al utilizatorilor, prin intermediul resurselor academice, pe care le pune la dispoziția acestora. BCU „Carol I” contribuie în mod direct la dezvoltarea capitalului științific prin intermediul colecțiilor de cărți, reviste, ziare și alte publicații, care însumează peste două milioane de volume, pe care utilizatorii le pot accesa în format fizic, atât în sediul central, cât și în filiale.
Goulding[14] definește capitalul cultural ca „un set de competențe culturale pe care o persoană trebuie să le acumuleze pentru a participa la multiple activități culturale”. Din perspectiva lui Moore[15], capitalul cultural se materializează prin intermediul „galeriilor, muzeelor, bibliotecilor”. BCU „Carol I” organizează și găzduiește evenimente anuale, cum ar fi Strada de C’Arte, aflată în pregătirea celei de-a XII-a ediții, în anul 2023, dar și conferințe, simpozioane, concerte, proiecții de film, lansări de carte sau alte acțiuni cu tematici diverse, contribuind în mod direct la diseminarea informațiilor și dezvoltarea competențelor culturale. Mai mult decât atât, BCU „Carol I” are un rol important în protejarea capitalului cultural, prin intermediul biroului Prezervarea şi restaurarea publicațiilor, a cărui atribuție principală constă în restaurarea cărților vechi. O altă metodă prin care BCU „Carol I” ajută la dezvoltarea capitalului cultural este promovarea artiștilor, prin expunerea lucrărilor acestora în corpul Boema, locul în care se află majoritatea sălilor de lectură. În acest fel, cititorii se pot familiariza cu artiștii promovați.
Mai mult decât atât, BCU „Carol I” oferă acces gratuit la mai multe tipuri de resurse electronice, atât în mod direct, cât și la distanță. În primul rând, este vorba despre publicații seriale electronice, care pot fi accesate prin intermediul a nu mai puțin de nouă platforme diferite, cum ar fi: ProQuest Central, Emerald Management, SpringerLink Journals, Nature Publishing Group, Cambridge Journals, Wiley Online Library, Science Direct, JSTOR sau C.E.E.O.L. În al doilea rând, pot fi accesate cărți electronice prin intermediul a opt platforme diferite, dintre care amintim Taylor & Francis books, Cambridge Companions Online sau SpringerLink. Nu în ultimul rând, utilizatorii pot accesa trei categorii de baze de date diferite, respectiv bibliometrice, specializate și de referințe. În plus, BCU „Carol I” organizează, în mod constant, sesiuni de instruire în utilizarea eficientă a diverselor platforme și baze de date anterior menționate.
Bourdieu[16] descrie capitalul social ca fiind constituit din „obligații, conexiuni și, în unele situații, poate fi convertit în capital economic”. Autorul face referire la oamenii cu care un individ se află în legătură și care îl pot ajuta în anumite situații, în special pentru a obține beneficii și acces la mai multe resurse. BCU „Carol I” contribuie și în mod indirect la dezvoltarea capitalului social, prin organizarea și găzduirea evenimentelor cu diferite teme, unde participanții pot întâlni persoane cu interese asemănătoare, dezvoltându-și astfel rețeaua socială. Aceste evenimente sunt binevenite, mai ales acum, după perioada de pandemie, în cadrul căreia „sănătatea mentală a copiilor și adulților a fost afectată semnificativ”[17]. Astfel, activitățile organizate de către BCU „Carol I” nu contribuie doar la formarea de noi legături interpersonale sau de întărirea celor deja existente, ci au și un impact benefic asupra stării de sănătate.
În concluzie, BCU „Carol I”, prin intermediul serviciilor oferite și a acțiunilor pe care le organizează, are o contribuție incontestabilă la dezvoltarea societății, datorită rolului asumat în formarea individului și în dezvoltarea comunității.
Bibliografie
Bauman, Zygmund. (2000). Liquid Modernity, Cambridge, Editura Polity Press.
Bourdieu, Pierre. (1986), The forms of Capital, pp. 241-258 în Richardson, J. (Coord) (1986), Handbook of Theory and Research for the Sociology of Education, Westport, Greenwood.
Crossley, Nick. (2014). Social Class, pp. 87-101 în Grenfell, Michael (Coord.) (2014). Pierre Bourdieu: Key Concepts, Londra, Taylor & Francis Group.
Dew, Kevin. (2014). Structural Functionalism. The Wiley Blackwell Encyclopedia of Health, Illness, Behavior, and Society, pp. 2390–2394. [Online] Disponibil pe: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/9781118410868.wbehibs305 [Accesat la data de 11.05.2023].
Giddens, Anthony. (1976). New Rules of Sociological Method: a Positive Critique of Interpretative Sociologies. Londra, Hutchinson.
Goulding, Anne. (2008). Libraries and Cultural Capital. Journal of Librarianship and Information Science. 40 (4), 235-237 [Online] Disponibil pe: https://journals.sagepub.com/doi/epdf/10.1177/0961000608096713 [Accesat la data de 13.05.2021]
Grenfell, Michael. (Coord) (2014). Pierre Bourdieu: Key Concepts, Londra, Taylor & Francis Group.
Moore, Rob. (2014). Capital, pag. 101-119 în Grenfell, Michael. (Coord.) (2014). Pierre Bourdieu: Key Concepts, Londra, Taylor & Francis Group.
Nickerson, Charlotte.,(2023) Understanding Socialization In Sociology, https://simplysociology.com/socialization.html#Types-of-Socialization [accesat la data de 12.05.2023].
Parrillo, Vincent. N. (2008). Encyclopedia of Social Problems. Vol. 2. Thousand Oaks, California, SAGE Publications, [Online] Disponibil pe: https://sk.sagepub.com/reference/socialproblems/n541.xml [Accesat la data de 11.05.2023].
Richardson, John.,(Coord.)(1986), Handbook of Theory and Research for the Sociology of Education, Westport, Greenwood.
Vlăsceanu, Lazăr. (2013). Introducere în metodologia cercetării sociologice, Iași, Editura Polirom.
Zamfir, Cătălin., Vlăsceanu, Lazăr. (coord.) (1998). Dicționar de sociologie, București, Editura Babel.
Surse web accesate:
Mental Health During the COVID-19 Pandemic https://covid19.nih.gov/covid-19-topics/mental-health [accesat la data de 12.05.2023].
Ordin pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, https://drive.google.com/file/d/1WGqivAEO2d1ivin_c4mM_h-RHkwu6Gj8/view?pli=1 [accesat la data de 14.05.2023].
Social Institutions https://www.sociologyguide.com/basic-concepts/Social-Institutions.php [accesat la data de 14.05.2023].
The right to education https://www.unesco.org/en/right-education [accesat la data de 11.05.2023].
https://www.bcub.ro/ [accesat la data de 15.05.2023].
[1] The right to education, https://www.unesco.org/en/right-education
[2] Social Institutions, https://www.sociologyguide.com/basic-concepts/Social-Institutions.php
[3] Kevin Dew, Structural Functionalism în „The Wiley Blackwell Encyclopedia of Health, Illness, Behavior, and Society”, Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, p. 2390 https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/9781118410868.wbehibs305
[4] Vincent N. Parillo, Encyclopedia of Social Problems. Vol. 2, 2008. https://sk.sagepub.com/reference/socialproblems/n541.xml
[5] Ordin pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, https://drive.google.com/file/d/1WGqivAEO2d1ivin_c4mM_h-RHkwu6Gj8/view?pli=1
[6] Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Dicționar de Sociologie, Editura Babel, București, 1998, p. 546.
[7] Charlotte Nickerson., Understanding Socialization In Sociology, 2023, https://simplysociology.com/socialization.html#Types-of-Socialization
[8] Zygmund Bauman, Liquid Modernity, Polity Press, Cambridge, 2000, p. 6 .
[9] Lazăr Vlăsceanu, Introducere în metodologia cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași, 2013, p. 48 .
[10] Ibidem, p.48.
[11] Anthony Giddens, New Rules of Sociological Method: a Positive Critique of Interpretative Sociologies., Hutchinson, Londra, p. 121
[12] Nick Crossley. Social Class, p. 87-101, în Michael Grenfell, (Coord.). Pierre Bourdieu: Key Concepts, Taylor & Francis Group, Londra, 2014, p. 88.
[13] Rob Moore. Capital, p. 101-119 în Michael Grenfell, (Coord.). Pierre Bourdieu: Key Concepts, Taylor & Francis Group, Londra, 2014, p. 106.
[14] Anne Goulding. Libraries and Cultural Capital, în Journal of Librarianship and Information Science. Volume 40, Issue 4, 2008, p. 235 https://journals.sagepub.com/doi/epdf/10.1177/0961000608096713
[15] Rob Moore Ibidem.
[16] Pierre Bourdieu, The forms of Capital, p241-258, în John Richardson (Coord), Handbook of Theory and Research for the Sociology of Education, Westport, Greenwood, 1986, p. 242.
[17] Mental Health, https://covid19.nih.gov/covid-19-topics/mental-health.
