Biblioteca în era digitală – păstrător și generator de cunoaștere

Trăim într-o societate informațională globală. Extragerea și utilizarea cunoașterii are consecințe profunde la nivel economic, social, politic și cultural. Avansul tehnologic constant ne copleșește cu informații; apariția și extinderea internetului, și ulterior a rețelelor de socializare, a dus la formarea așa-numitului cetățean digital. Aceste evoluții sunt însoțite însă și de riscuri. Se vorbește din ce în ce mai mult despre faptul că intrăm într-o epocă a știrilor false – fenomenul Fake News. Am putut vedea o mulțime de dezinformări și mesaje conspiraționiste menite să inducă publicul în eroare. Din păcate, utilizarea rețelelor de socializare are uneori efectul de a împinge cetățeanul digital în grupuri în care el nu vede decât reflecția propriilor opinii și convingeri; așa se formează bulele informaționale, care pot reprezenta o placă turnantă a radicalizării, reducând posibilitățile de construire a unui dialog și punând în pericol echilibrul social.

Individul, stând singur în fața unui laptop, sau cu un smartphone în mână, poate avea iluzia că este parte a unei comunități care luptă pentru libertate și dreptate, când de fapt el reprezintă obiectul unor tactici de manipulare. Percepția lui poate fi influențată și de imaginea romantică a celor însetați de cunoaștere, care se izolează de lume, petrecând zile și nopți întregi într-o mansardă sărac mobilată, dar plină de cărți care oferă acces la adevăruri ascunse majorității. În realitate însă, indiferent de epoca istorică, obținerea cunoașterii presupune dezbatere, având și o fațetă colectivă, nu doar una individuală. Putem descoperi cu adevărat lumea doar privind-o și prin ochii celor din jur.

Instituțiile culturale și educaționale au un rol esențial în promovarea cunoașterii prin interacțiune și dialog. Biblioteca reprezintă spațiul, deopotrivă fizic și virtual, în care poți conștientiza faptul că cel care vede lumea în mod diferit nu e doar un cont pe o rețea de socializare, ci e o persoană în carne și oase. Aici cărțile, resursele electronice, angajații sau ceilalți utilizatori te pot ajuta să treci printr-un filtru critic informațiile de care te lovești zilnic. În bibliotecă te poți familiariza cu perspective diferite de ale tale și, în același timp, poți învăța că în spatele unei analize pertinente trebuie să stea mereu un fundament metodologic. Biblioteca întotdeauna îndeamnă la toleranță și evidențiază importanța rigurozității științifice.

Este mai clar decât oricând că societățile în care trăim au mare nevoie de anticorpi la extremism; instituțiile cultural -educaționale, incluzând aici și bibliotecile, pot juca un rol important în producerea unor asemenea anticorpi. De aceea, trebuie să ne asigurăm că ele au la dispoziție resursele necesare pentru a îndeplini o asemenea misiune. În special în contextul (post) pandemic, transformarea digitală e vitală pentru supraviețuirea și dezvoltarea bibliotecilor. Toate informațiile relevante pentru utilizatori despre activitatea unei asemenea instituții trebuie să fie prezente online într-un format atractiv și intuitiv. Resursele trebuie să fie disponibile și electronic/audio, pentru a fi accesibile în orice moment celor care nu se pot deplasa fizic într-o sală de lectură. Mai mult decât atât, dezbateri, conferințe și workshop-uri pot fi organizate online sau în sistem hibrid, crescând astfel șansele atragerii unui număr ridicat de participanți.

Premisa de la care plecăm este aceea că utilizatorul care se familiarizează cu biblioteca în spațiul virtual va deveni, mai devreme sau mai târziu, un vizitator al sediului fizic al acesteia. Transformarea digitală nu are drept scop final exilarea instituțiilor cultural-educaționale în vreun cloud sau în metavers, ci garantarea faptului că avansul tehnologic și progresul cultural vor fi complementare și în secolul XXI.

Atunci când ne referim la transformarea digitală, nu putem scăpa din vedere faptul că organizarea logistică trebuie să fie una impecabilă. În primul rând, instrumentele IT pe care le utilizăm trebuie să se ridice la înălțimea misiunii pe care ne-am asumat-o. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că dispunem de resurse umane adecvate gestionării acestor instrumente. Într-o bibliotecă post-pandemică, nu doar managerii, cercetătorii sau bibliografii au un rol-cheie, ci și specialiștii în IT&C. Pentru ca o bibliotecă să fie rezilientă într-un mediu în care provocările apar la tot pasul, cei care o coordonează trebuie să fie la curent cu ultimele evoluții în ceea ce privește inteligența artificială și învățarea automată. Dezbaterile despre posibilitatea ca algoritmi specifici inteligenței artificiale să dezvolte o conștiință nu au impact doar asupra câtorva persoane din Silicon Valley care par excentrice; dimpotrivă, ele privesc în mod direct viitorul tuturor. O instituție cultural-educațională ce își propune să reprezinte un ghid pentru generațiile formate în societatea digitală globală nu își permite „luxul” de a ignora aceste dezbateri.

Cu 700 de ani înaintea erei noastre, prima bibliotecă din Asiria (Irakul de astăzi) conținea aproximativ 30 000 de tablete cuneiforme. Omenirea a evoluat enorm în ceea ce privește producerea și gestionarea cunoașterii și, cu toate acestea, ignoranța și riscurile care o însoțesc își fac simțite prezența și în comunitățile secolului XXI. Bibliotecile, având transformarea digitală drept pilon, pot reprezenta un element esențial în neutralizarea acestor pericole.

Mai multe de la același autor

Articole similare

spot_img

Ultimele articole

O revistă suflet și spirit

În zilele noastre, comunicarea publică a devenit pentru orice instituție o îndeletnicire esențială, de care depinde însuși bunul mers al lucrurilor. Dintre toate căile...

Dezvoltarea colecțiilor electronice. particularități

Biblioteca actuală trebuie să asigure accesul neîngrădit la colecţii şi să furnizeze servicii specializate de calitate, răspunzând nevoilor informaţionale din toate domeniile cunoașterii, prin...

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în comunism: umbre și lumini

De regulă, atunci când se discută despre istoria Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, se pune foarte mult accent, pe bună dreptate, pe anii antebelici...

Abonează-te la newsletter!

Dacă vrei să fii printre primii care află de noile noastre articole publicate