Biblioteca Națională a României (BNaR) este cea mai mare bibliotecă din țară având un fond de peste 12 milioane de volume. Edificiul ocupă o suprafață de 120.000 m2, înglobând și Centrul Național de Patologia și Restaurarea Documentelor.[1] Datorită stilului arhitectural modern, precum și dotările de care dispune, biblioteca a fost distinsă în 2012 (anul inaugural al noului sediu) cu Trofeul Calităţii în Construcţii, premiu acordat de Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).[2] Dar merită să facem o mică buclă în timp.
Istoria acestei instituții este legată de Biblioteca Colegiului „Sf. Sava”, una dintre cele mai importante biblioteci din România, deschisă publicului larg încă din anul 1838, când avea un fond de aproximativ o mie de volume de carte franţuzească.[3] Colegiul „Sf. Sava” are rădăcini comune cu Academia Domnească, care a fost temeinic organizată în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu prin restructurarea Mănăstirii Sfântul Sava.[4] Tot în timpul domniei sale a fost instituit primul depozit legal de carte în cadrul Mănăstirii, cuprinzând peste opt mii de documente.[5] Astăzi, pe locul fostei Academii Domnești se află clădirea Universității din București.[6]
După Unirea Principatelor Române în anul 1859, Biblioteca Colegiului „Sf. Sava” obține statutul de bibliotecă națională, iar numele ei a alternat de-a lungul anilor între Biblioteca Națională și Biblioteca Centrală. În anul 1864, în urma legii Reglementărilor publice, își schimbă numele în Biblioteca Centrală de Stat. În 1901, biblioteca este desființată, iar fondurile acesteia sunt trasferate la Biblioteca Academiei Române, care primește statutul de bibliotecă națională. Abia în anul 1955, Biblioteca Centrală de Stat este reînființată și își recuperează colecțiile.[7]
Construit între 1907 și 1911, într-un stil eclectic, cu influențe neoclasice, Palatul Bursei devine noul sediu al bibliotecii.[8] Cel mai impresionant detaliu al edificiului este frontonul semicircular, în centrul căruia se află un basorelief sub forma unui cap de leu, iar pe margini se pot observa două personaje alegorice sculptate la dimensiuni naturale în piatră ronde-bosse: pe partea dreaptă este înfățișat zeul Mercur, care ține în mâna stângă un caduceu și în mâna dreaptă o ancoră, iar pe partea stângă se află o figură feminină, Industria, care-și sprijină mâna stângă pe mânerul unui ciocan.[9]
Încă din primii ani de funcționare, biblioteca și-a dezvoltat treptat un fond de colecții speciale și a intrat în posesia unor documente valoroase, care au fost completate ulterior, prin achiziții sau donații. Dintre acestea amintim fondurile Exarcu, Gheorghe Adamescu și Scarlat Rosetti, colecția Alexandre Saint-Georges, bibliotecile lui Ion I.C. Brătianu și Constantin Karadja, manuscrisele și corespondența lui Valeriu Branişte, Sextil Puşcariu și Cezar Petrescu.[10]
După căderea regimului comunist, Biblioteca Centrală de Stat își schimbă numele în Biblioteca Naţională a României. Iar odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, biblioteca se implică în diverse proiecte naționale și internaționale, precum Teach for Future – Educational Transformation of Adults through Innovation, Technology and Entrepreneurship, Tech.Library, TELplus, E-cultura: Biblioteca Digitală a României, Manuscriptorium și Rediscover.
Sediul actual al bibliotecii, cel de pe Bulevardul Unirii, a fost deschis publicului pe data de 23 aprilie 2012, cu toate că lucrările de construcție fuseseră începute încă din anul 1986. Întârzierea s-a datorat unei revizuiri a proiectului în anul 2004, în urma căreia, Ministerul Culturii a decis, în 2006, ca edificiul să aibă un dublu rol: de Bibliotecă Naţională și de Centru Cultural.[11] Biblioteca are și două filiale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia și Biblioteca Omnia din Craiova. Prima este situată în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia, al cărei fond principal provine din colecția episcopului Batthyány Ignác, cuprinzând 18 mii de unități bibliografice, inclusiv tipărituri și manuscrise din secolul al IX-lea. Filiala din Craiova a fost înființată în 1990 și inaugurată în 1991, cu un fond de aproximativ 30 de mii de volume din diverse domenii, alături de o colecție de periodice. Sediul său se află în Casa Pleşia, un monument arhitectural construit în 1890, proiectat de arhitectul francez Albert Galleron.[12]
În prezent, Biblioteca Națională este formată din 14 săli de lectură, șase săli de conferinţă, diverse spaţii multifuncționale, cum ar fi librării, muzeul cărții, săli multimedia, pentru audiții și proiecții, săli de expoziții, un restaurant și cafenele. În plus, biblioteca dispune de un spaţiu de depozitare de 30.000 m2 și de o aulă cu o capacitate de 400 de locuri. Construirea edificiului a ridicat multe probleme, cele mai mari provocări fiind întâmpinate la încorporarea luminatorului central și a scărilor metalice suspendate. Luminatorul este realizat din grinzi Vierendeel și grinzi cu zăbrele. Grinzile Vierendeel se află pe un cadru de susținere poziționat orizontal pe un sistem de reazeme cu rulouri, care să asigure deplasarea liberă a luminatorului în orice direcție, permițând translații de până la 10 cm, astfel încât să faciliteze adaptarea la diferitele deformări cauzate în timpul unui seism de cod. Pentru scările metalice s-a folosit sistemul „harpă”, încorporându-se, de asemenea, tiranți orizontali la fiecare nivel, care să împiedice vibrațiile și deplasările provocate de fluxul continuu al oamenilor sau, în cazuri excepționale, de undele seismice.[13]
Biblioteca are aproximativ nouă milioane de unități bibliografice cu caracter enciclopedic, structurate în fonduri curente, care includ publicații românești și străine (cărți, ziare și reviste), precum și în fonduri de colecții speciale, ce cuprind bibliofilie, manuscrise, arhivă istorică, periodice românești vechi, stampe, fotografii, cartografie și materiale audio-vizuale.[14]
Colecția de manuscrise numără aproape 40 de mii de unități biblioteconomice[15], iar colecția de carte bibliofilă românească însumează peste șapte mii de titluri, multe dintre ele fiind considerate cărți rare sau foarte rare. De exemplu, Biblioteca Naţională se poate lăuda cu două exemplare unicate, anume „Apostol slavonesc”, tipărit de logofătul Dimitrie Liubavici în anul 1547 la Târgovişte şi „Manual în contra lui Karyiophillis”, scris de Dositheiu, Patriarhul Ierusalimului.[16] Acestora li se adaugă, în fondurile colecțiilor speciale, și două cărţi alcătuite din plăcuţe de lemn xilogravate cu poezii eminesciene, două suluri mari de pergament cu fragmente din Tora, redactate în ebraică, 20 de firmanuri turcești, un manuscris indian, realizat pe hârtie montată pe mici stinghii de lemn, manuscrisul romanului Enigma Otiliei al lui George Călinescu şi al romanul filosofic Lumina ce se stinge al lui Mircea Eliade. Nu lipsesc nici diversele scrisori ale unor personalități, precum Ion Barbu, Vasile Voiculescu, Cella Delavrancea, George Enescu, Nicolae Titulescu și Martha Bibescu.[17]
Programul de funcționare este de la opt dimineața până la opt seara în timpul săptămânii, iar în zilele de sâmbătă este deschis de la nouă dimineața până la șase după-amiaza.[18] Dacă nu aveți posibilitatea să o vizitați, puteți oricând accesa Biblioteca Digitală Națională.[19] Însă, din păcate, sunt anumite documente din colecțiile speciale care nu pot fi parcurse integral, în format electronic.[20] Așadar, dacă vreți să citiți, de exemplu, Divina comedie a lui Dante Alighieri, în traducerea lui George Coșbuc, trebuie să ajungeți la bibliotecă, la Sala Alexandre Saint-Georges, deschisă de luni până vineri, între orele 09:00 – 17:00, iar cererea (pe care o găsiți și online) trebuie completată cu o zi înainte.[21]
Un lucru poate mai puțin cunoscut este faptul că Revista Bibliotecii Naționale a României a fost lansată în anul 1995. Ea reprezintă unul dintre principalele mijloace de comunicare ale Bibliotecii Naționale cu publicul său, format cu precădere din cercetători, documentariști, bibliotecari, arhiviști și studenți. Începând cu numărul dublu din 2019-2020, revista este disponibilă exclusiv online, pe site-ul bibliotecii, în secțiunea „Revistele Bibliotecii”.[22]
În anul 2024, biblioteca a găzduit o serie de expoziții interesante, cum ar fi „Cu trenul printre cărți” realizat de Clubul Feroviar București în parteneriat cu BNaR, celebrând 220 de ani de la prima folosire a locomotivei cu abur.[23] În cadrul evenimentului „Immersive Bucharest”, un proiect cultural ideal pentru iubitorii de artă, au fost expuse lucrările lui Vincent Van Gogh, Claude Monet, Wassily Kandinsky, Edgar Degas și mulți alții. Totodată, biblioteca a pus la dispoziția publicului o nouă expoziție multimedia intitulată „Renaissance”, unde au fost prezentate capodoperele marilor artiști, precum Botticelli, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Raphael și Titian.[24] O expoziție inedită în România, care a captat atenția vizitatorilor, a fost Body Worlds – Vital, dedicată anatomiei umane, în cadrul căreia au fost prezentate corpuri reale cu ajutorul științei revoluționare a plastinației. Expoziția poate fi vizitată și anul acesta până pe 16 martie.[25]
Privită de la distanță, Biblioteca Națională a României pare să fi preluat din vitalitatea orașului fără să piardă aura solemnă pe care o degajă instituțiile dedicate studiului și cercetării. Este un loc cu o efervescență aparte, în care fiecare vizitator se poate simți mai mult decât binevenit.
[1] Cecilia Zagoneanu, „Biblioteca Națională a României, veritabil centru cultural și reper arhitectural al Bucureștiului”, Ziua Constanța, https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/restauram-istoria-si-construim-viitorul-biblioteca-nationala-a-romaniei-veritabil-centru-cultural-si-reper-arhitectural-al-bucurestiului-foto-837419.html, articol publicat pe 30 noiembrie 2023, link accesat în februarie 2025.
[2] „ARACO a decernat Trofeul Calităţii în Construcţii”, Bursa.ro, https://www.bursa.ro/araco-a-decernat-trofeul-calitatii-in-constructii-42863717, link accesat în februarie 2025.
[3] „Scurt istoric”, Biblioteca Națională a României, https://oldsite.bibnat.ro/Scurt-istoric-s2-ro.htm, link accesat în februarie 2025.
[4] „Mănăstirea Sfântul Sava și Academia Domnească – București”, CrestinOrtodox.ro, https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-sfantul-sava-academia-domneasca-bucuresti-124657.html, link accesat în februarie 2025.
[5] David Alexandru, „Biblioteca Națională, codul genetic al unei națiuni”, Qmagazine, https://www.qmagazine.ro/biblioteca-nationala-codul-genetic-al-unei-natiuni/, articol publicat pe 25-06-2017, link accesat în februarie 2025.
[6] „Mănăstirea Sfântul Sava și Academia Domnească – București”, CrestinOrtodox.ro, https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-sfantul-sava-academia-domneasca-bucuresti-124657.html, link accesat în februarie 2025.
[7] „Scurt istoric”, Biblioteca Națională a României, https://oldsite.bibnat.ro/Scurt-istoric-s2-ro.htm, link accesat în februarie 2025.
[8] Marius Ionescu, „Cladiri de poveste: Palatul Bursei”, Povestea casei, https://povesteacasei.ro/cladiri-de-poveste-palatul-bursei/2/, articol publicat pe 15 septembrie 2014, link accesat în.
[9] Ana Dumitru, „Palatul Bursei”, Ana Dumitru Imaginarium, https://anadumitru.com/palatul-bursei/, link accesat în februarie 2025.
[10] „Fragment de istorie: 65 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)”, Agerpres, https://www.agerpres.ro/documentare/2021/08/23/fragment-de-istorie-65-de-ani-de-la-inaugurarea-bibliotecii-centrale-de-stat-astazi-biblioteca-nationala-23-august–767121, articol publicat pe 23.08.2021, link accesat în februarie 2025.
[11] „Fragment de istorie: 65 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)”, Agerpres, https://www.agerpres.ro/documentare/2021/08/23/fragment-de-istorie-65-de-ani-de-la-inaugurarea-bibliotecii-centrale-de-stat-astazi-biblioteca-nationala-23-august–767121, articol publicat pe 23.08.2021, link accesat în februarie 2025.
[12] „Fragment de istorie: 65 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)”, Agerpres, https://www.agerpres.ro/documentare/2021/08/23/fragment-de-istorie-65-de-ani-de-la-inaugurarea-bibliotecii-centrale-de-stat-astazi-biblioteca-nationala-23-august–767121, articol publicat pe 23.08.2021, link accesat în februarie 2025.
[13] „Biblioteca Națională a Romaniei – București”, Graitec, https://graitec.com/ro/customerstories/biblioteca-nationala-a-romaniei/, link accesat în februarie 2025.
[14] „Colecţii”, Biblioteca Națională a României, https://oldsite.bibnat.ro/Colectii-s63-ro.htm, link accesat în februarie 2025.
[15] „Manuscrise”, Biblioteca Națională a României, https://oldsite.bibnat.ro/Manuscrise-s69-ro.htm, link accesat în februarie 2025.
[16] „Carte bibliofilă românească”, Biblioteca Națională a României, https://oldsite.bibnat.ro/Carte-bibliofila-romaneasca-s71-ro.htm, link accesat în februarie 2025.
[17] „Manuscrise”, Biblioteca Națională a României, https://oldsite.bibnat.ro/Manuscrise-s69-ro.htm, link accesat în februarie 2025.
[18] Regulament de acces al utilizatorilor la colecțiile curente și serviciile Bibliotecii Naționale a României, p. 2, https://bibnat.ro/wp-content/uploads/2024/03/Regulament-Acces-al-utilizatorilor-la-colectiile-curente-si-serviciile-BNaR-03.09.2020.pdf, link accesat în februarie 2025.
[19]Biblioteca Digitală Națională, http://digitool.bibnat.ro/R/1VFXK74V2XJ12NEEH9V69M9CDPELYYA2EFSYUKK49EFGQ48JEK-02457?func=search, link accesat în februarie 2025.
[20] „Colecții speciale”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/services/colectii-speciale/, link accesat în februarie 2025.
[21] „Sala Alexandre Saint-Georges”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/sali-de-lectura/sala-alexandre-saint-georges/, link accesat în februarie 2025.
[22] „Revista Bibliotecii Naţionale a României OLD”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/produse-si-servicii/revistele-bibliotecii/revista-bibliotecii-nationale-a-romaniei/, link accesat în februarie 2025.
[23]„Expoziția „Cu trenul printre cărți” la Biblioteca Națională a României”, Biblioteca Națională a României,
https://bibnat.ro/expozitia-cu-trenul-printre-carti/ , link accesat în februarie 2025.
[24] „Prelungirea expoziţiilor „Being Van Gogh” şi „From Monet to Kandinsky”până la data de 30 iunie”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/being-van-gogh-si-from-monet-to-kandinsky-a-revolutionary-art/ , link accesat în februarie 2025.
[25] „Biblioteca Naţională a României găzduieşte expoziția originală BODY WORLDS”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/biblioteca-nationala-a-romaniei-gazduieste-expozitia-originala-body-worlds/, link accesat în februarie 2025.
