Flaviu George Predescu
Dragoș-Cătălin Trifan
La începutul lunii aprilie, Consiliul regional al Federației Internaționale a Asociațiilor și Instituțiilor Bibliotecare (IFLA) a făcut public un raport care se bazează pe un document prezentat la reuniunea acestui organism din martie 2024 și care, la rândul său, a reunit rezultatele unui scurt chestionar diseminat între Comitetele Diviziei Regionale ale IFLA. Analiza a pornit de la evaluarea punctelor comune și a diferențelor dintre biblioteci la nivel mondial, în perioada de după pandemia de COVID-19. Un aspect important surprins în raport este acela că cele mai mari diferențe se pot observa, mai degrabă, în interiorul regiunilor decât între ele. De asemenea, se remarcă faptul că după pandemie, în fiecare parte a lumii, guvernele au dezvoltat noi perspective asupra bibliotecilor „ca centre de incluziune digitală, educație și multe altele”[1] și, ca punct similar, în fiecare regiune „există comunități care au descoperit o nouă latură a bibliotecilor, ca fiind locuri propice nu doar pentru lectură, ci și pentru învățare și întâlnire”[2].
Raportul IFLA confirmă ceea ce nenumărate articole științifice au surprins încă din timpul pandemiei, şi anume faptul că angajații bibliotecilor au abilități tehnologice și digitale, dar sunt și parteneri-cheie pentru dezvoltarea comunităților.
Răspunsurile din Asia-Oceania, America Latină și Caraibe, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Africa Subsahariană și Europa au convers spre elemente comune privind evoluția și rolul bibliotecilor, dar au fost surprinse și decalaje în ceea ce privește ritmul progresului. Documentul trimis de Alejandro Santa, președinte al Consiliului Regional IFLA, membru al Consiliului de conducere al IFLA și director general coordonator al Bibliotecii Argentinei a Congresului, a fost întocmit împreună cu liderii de divizie regională: Jeannette Lebron Ramos, președinte al Diviziei regionale pentru America Latină și Caraibe; Ertugrul Cimen, Președintele Diviziei Regionale Europa; Ayanda Lebele, președintele Diviziei regionale pentru Africa Subsahariană; Saif Al-Jabri, președintele Diviziei regionale pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord; Lin Li Soh, Președintele Diviziei Regionale Asia și Oceania; și Diane Koen, președintele Diviziei Regionale pentru America de Nord.
Europa, percepții post-pandemice cu privire la biblioteci, conform raportului IFLA
„Cum s-au schimbat percepțiile guvernelor despre biblioteci încă de dinainte de izbucnirea pandemiei?
a) Înainte de pandemie, percepțiile guvernelor despre biblioteci variau foarte mult în întreaga lume. În timp ce unele guverne au recunoscut bibliotecile drept resurse esențiale ale comunității, altele le-au văzut ca instituții învechite, cu o relevanță scăzută în era digitală. Cu toate acestea, de la pandemie, multe guverne au ajuns să vadă bibliotecile într-o lumină nouă. Odată cu trecerea bruscă la telemuncă și învățarea online, bibliotecile joacă un rol vital în furnizarea accesului la resursele digitale și în sprijinirea nevoilor educaționale și informaționale ale comunităților. Drept urmare, multe guverne au crescut finanțarea pentru biblioteci și le-au recunoscut ca parteneri cruciali în promovarea alfabetizării digitale și reducerea decalajului digital. Această schimbare a percepției a adus o atenție reînnoită asupra rolului vital pe care îl joacă bibliotecile în comunitățile noastre și evidențiază importanța investițiilor continue și a sprijinului pentru aceste instituții esențiale.
b) Înainte de pandemie, bibliotecile erau în primul rând depozite de cărți și informații, dar acum rolul crucial al bibliotecilor se dezvăluie ca reprezentând centre comunitare esențiale, oferind o gamă largă de servicii, dincolo de împrumutul tradițional de cărți. Pandemia a accelerat trecerea către servicii digitale și resurse online. Guvernele au recunoscut din ce în ce mai mult importanța bibliotecilor în furnizarea accesului la tehnologiile digitale, incluzând aici accesul la internet, la computere și la formarea în domeniul competențelor digitale. Guvernele au considerat, din ce în ce mai mult, bibliotecile ca fiind parteneri vitali în promovarea dezvoltării personale şi, de asemenea, au susținut inițiative de transformare a bibliotecilor în spații vibrante pentru artă și cultură. Și, pe de altă parte, bibliotecile și-au extins colecțiile, pentru a include diverse materiale și resurse culturale, toate în numele obiectivului primordial, acela de a deservi comunitățile.
c) Pandemia a remodelat dramatic percepțiile guvernelor despre biblioteci, subliniind rolul lor esențial în sprijinirea comunităților în perioadele de criză. Pe măsură ce bibliotecile evoluează pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale comunităților lor, este posibil ca guvernele să recunoască și să investească din ce în ce mai mult în rolul critic pe care îl joacă bibliotecile. Există cu siguranță unele schimbări în modul în care sunt percepute bibliotecile. Experiența pandemiei arată că bibliotecile au nevoie de mai mult sprijin pentru a putea oferi informații și pentru a fi echipate cu tehnologii moderne.
Cum s-au schimbat percepțiile comunităților despre biblioteci încă de dinainte de izbucnirea pandemiei?
a) Ca urmare a pandemiei, a existat o schimbare semnificativă a modului în care comunitățile percep și utilizează bibliotecile. Înainte de pandemie, bibliotecile erau văzute, în primul rând, ca locul ideal pentru împrumutul de cărți sau pentru realizarea de cercetări. Cu toate acestea, în ultima vreme, bibliotecile au devenit centre pentru activități sociale și implicare a comunității. Pandemia a obligat bibliotecile să-și regândească serviciile și să adopte noi tehnologii pentru a rămâne relevante pentru utilizatorii lor. În mijlocul pandemiei, bibliotecile au devenit mai mult decât un simplu loc de împrumut de cărți; ele erau o sursă de confort și sprijin, oferind servicii esențiale pentru comunitățile aflate în nevoie.
b) Pandemia a evidențiat și a remodelat rolul bibliotecilor. Multe comunități au apelat la bibliotecile lor pentru asistență, fie că era vorba despre accesul la tehnologie, resursele de căutare de locuri de muncă ori, pur și simplu, despre un mediu sigur și primitor. Bibliotecile au jucat, de asemenea, un rol crucial în reducerea decalajului digital și în asigurarea faptului că toți membrii comunității aveau acces la resurse și servicii online. Bibliotecile s-au dezvăluit ca instituții inovatoare și adaptabile. La fel și comunitățile. Această adaptabilitate a sporit reputația bibliotecilor de a fi organizații receptive și cu gândire către viitor, care se angajau să-și slujească comunitățile în mod eficient.
c) Valul de dezinformare din timpul pandemiei a fost atât de copleșitor, încât, de exemplu, biblioteca noastră a creat o expoziție itinerantă pentru a promova vaccinarea și importanța acesteia. O altă schimbare a fost că bibliotecarii au trebuit să apere dreptul la sănătate și la prevenție în timpul pandemiei. A crescut utilizarea resurselor online ale bibliotecii de către cititori, iar nevoia de expoziții virtuale a devenit evidentă. De asemenea, oamenii care nu puteau sta acasă au deschis bibliotecile. Este adevărat că bibliotecile erau vizitate pentru sprijin moral și confort.
Cum s-au schimbat percepțiile bibliotecilor despre biblioteci încă de dinainte de izbucnirea pandemiei?
a) Pandemia a adus o schimbare semnificativă în modul în care bibliotecile se percep pe sine. Bibliotecile au fost obligate să se adapteze la noile progrese tehnologice, protocoale de siguranță și servicii la distanță, ceea ce a condus la o schimbare în percepția lor asupra rolului și valorii proprii în societate. Drept urmare, bibliotecile sunt acum mai conștiente de punctele lor forte și de propriile limite și sunt mai bine echipate pentru a-și deservi utilizatorii în era digitală.
b) Trebuie să continuăm să prețuim și să sprijinim bibliotecile ca adevărate resurse ale comunității dinamice și esențiale. Pandemia a stârnit discuții despre viitorul bibliotecilor și despre rolurile în continuă evoluție, pe care acestea le vor juca în societate. Bibliotecile vor continua să se adapteze și să evolueze pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor în schimbare ale comunităților lor, asigurându-se că rămân relevante și de impact în anii următori.
c) Schimbările generate de pandemie au făcut ca bibliotecile să-și vadă rolul reînnoit, acela de a promova progresul tehnologic și de a oferi servicii civice și educație civică pentru prevenție. De fapt, impactul pandemiei a reprezentat un fel de forță capabilă de a regândi ritmul de dezvoltare și de a dezvolta mai activ conexiunile digitale.
Această perioadă a arătat că bibliotecile nu sunt doar un loc pentru educație, ci și un centru social pentru sprijin și informare corectă” [3].
[1] Post-Pandemic Perceptions. A look at how governments’, communities’ and libraries’ own perceptions of libraries has evolved since before COVID-19. IFLA Regional Council, 10 April 2024. Europe, p. 1, https://repository.ifla.org/bitstream/123456789/3270/1/IFLA%20Regional%20Council%20Report%20-%20Evolving%20perceptions%20of%20libraries.pdf, link accesat în mai 2024.
[2] Ibidem.
[3] Traducere în limba română din Post-Pandemic Perceptions. A look at how governments’, communities’ and libraries’ own perceptions of libraries has evolved since before COVID-19.IFLA Regional Council, 10 April 2024. Europe, pp. 7-9; https://repository.ifla.org/bitstream/123456789/3270/1/IFLA%20Regional%20Council%20Report%20-%20Evolving%20perceptions%20of%20libraries.pdf, link accesat în mai 2024.
