O bibliotecă cu totul deosebită, construită în secolul al XVIII-lea, în stil baroc, este Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, aflată pe vestigiile vechii Cetăți Alba Carolina. Cu toate că această instituție are o viață lungă de peste 200 de ani – timp în care a funcționat neîntrerupt –, povestea ei nu este foarte cunoscută. În virtutea unei realități deloc măgulitoare, merită punctate câteva momente esențiale care i-au definit parcursul.
Biblioteca a fost înființată efectiv pe 31 iulie 1798, însă edificiul exista încă din 1738.[1] Construcția fusese proiectată inițial pentru a găzdui biserica și mănăstirea unui ordin călugăresc străvechi, numit Ordinul Trinitarian. În 1784, trinitarienii au fost nevoiți să evacueze locul,[2] ca urmare a actului oficial emis de împăratul Iosif al II-lea, privind desființarea mai multor ordine călugăreşti.[3]
În anul 1781, Ignác Batthyány (cunoscut și sub numele Ignatius Batthyány) este numit episcop al Transilvaniei[4] și primește (în 1786) edificiul care găzduise Ordinul Trinitarian. Noul episcop provenea dintr-o familie de aristocrați care servea la Curtea de la Viena. Pe lângă pregătirea teologică – urmase cursurile universitare la Trnava, Graz și Roma –, episcopul era un mare bibliofil și codicolog,[5] studiind manuscrisele medievale din perspectivă academică, nu doar pentru conținutul religios.[6]
Ignác Batthyány venise în Transilvania cu gândul de a fonda o societate științifică recunoscută la nivel european, care să poarte numele „Societas Litteraria Assiduorum”. În acest fel, își închipuia episcopul, putea să transforme orașul Alba într-o „Atenă a Transilvaniei”.[7] Din această societate era în plan să facă parte atât Sámuel Teleki (fondatorul Bibliotecii Teleki din Târgu Mureș), cât și Samuel von Brukenthal (fondatorul Muzeului Național Brukenthal), cu care episcopul coresponda frecvent. Din păcate, acest proiect nu s-a materializat. Dar el a reprezentat punctul de plecare pentru înființarea Institutului de Astronomie teoretică și practică (Institutum Astronomiae Theoreticae et practicae[8]).
Viitorul institut urma să includă o bibliotecă, un observator astronomic și o tipografie. Din planul inițial au fost înființate doar observatorul și o bibliotecă subordonată acestuia, fără tipografie.[9] Actul fondator al Institutului de Astronomie teoretică și practică, este, de fapt, testamentul episcopului romano-catolic Batthyány, întocmit în vara anului 1798. Conform documentului, el dorea ca Institutul să devină o instituție publică, care să aparțină Bisericii și provinciei Transilvania.[10]
Lucrările de amenajare a edificiului au fost amânate până în anul 1793 din cauza războiului ruso-austro-turc dintre anii 1787-1792.[11] În acest context, edificiul a fost transformat în depozit militar, iar apoi în spital al armatei habsburgice. După încheierea războiului, toate eforturile episcopului s-au concentrat pe reorganizarea spațiului în Institutului de Astronomie teoretică și practică.[12] Din fosta biserică au fost păstrate oratoriul, motivele florale și elementele arhitecturale în trompe-l՚œil.[13] Turlele fuseseră demolate încă de pe vremea când funcționa spitalul militar.[14]
Aula Magna – dansul zeilor cu muzele, cu oamenii și disciplinele personificate
Privită din exterior, Biblioteca Batthyaneum pare o simplă clădire sobră și nu anunță în niciun fel melanjul decorurilor neoclasice și rococo din interiorul ei. Sala Aula Magna este de-a dreptul copleșitoare. Este imposibil să rămâi indiferent într-un loc care oglindește o lume de acum două secole. Pentru a proteja cărțile, în sală nu pătrunde multă lumină naturală. Iar razele care își croiesc drum în interior reușesc să sporească și mai mult atmosfera misterioasă a unei lumi îndepărtate. Pe măsură ce înaintezi, ești întâmpinat, de o parte și de alta, de două globuri – unul înfățișând harta lumii, iar celălalt harta cerului – care par să vegheze tăcut spațiul.
La nivelul galeriei se află o reproducere a zeiței Atena Pallas și a zeului Apollo.[15] Cele două zeități simbolizează faptul că acesta este un spațiu în care credința se întâlnește cu știința. Privită cu atenție, pictura care îl înfățișează pe zeul Apollo are un detaliu interesant. În prim-plan se află zeul luminii, iar în fundal este ilustrată chiar Aula Magna. În sală există și cele două blazoane ale familiei Batthyány, un omagiu adus pentru contribuția acesteia la dezvoltarea lumii artelor și a științelor.
Ilustrațiile aflate deasupra rafturilor anunță, de fapt, conținutul cărților. Portretul lui Iisus și cel al lui Moise indică faptul că pe acele rafturi se află Bibliile tipărite. Colecția – extrem de valoroasă – este formată din nu mai puțin de 660 de ediții în peste 30 de limbi și dialecte. Sub patronajul apostolilor Petru și Pavel se află cărțile de exegeză și cele despre viețile sfinților preoți. Mai mult, volumele nu sunt ordonate doar ținând cont de subiectele tratate, ele sunt împărțite și în funcție de format, pentru a crea un efect vizual plăcut.[16] Pe lângă colecțiile menționate, biblioteca găzduiește o colecție de carte veche din domenii variate, cum ar fi istorie, literatură clasică romană și greacă, literatură occidentală, filozofie, drept, diplomație, arheologie, matematică, fizică, chimie și multe altele.[17]
Și pentru că biblioteca a fost creată cu scopul de a sprijini activitatea observatorului astronomic, în Aula Magna se află opt animații mecanice și o expoziție formată dintr-un colaj de planșe și texte seculare, prin care curatorul reface firul narativ al acestui loc: „Pereții, pe care acum abia se disting urme ale picturilor, ar fi fost odată pictați cu alegorii ezoterice, tipice secolului Luminilor. Pardoseala de pe atunci nu ar fi fost din lemn, ca cea de astăzi, ci acoperită cu plăci multicrome. Iar pe tavanul – acum alb –, ar fi fost trasate nouă casete. În mijloc apărea Episcopul, iar de jur împrejur, opt alegorii ilustrând diferite discipline conexe astronomiei. […] Personajele din casetele gravate ale tavanului continuă să-și spună povestea, însă într-un mod nou, interacționând unele cu altele în opt animații mecanice. Cronologia (A), Geografia (B), Geometria (C), Nautica (D), Optica și Dioptria (E), Astrologia (F), Meteorologia (G) și Arhitectura (H) sunt disciplinele personificate ce se amestecă cu zeii, cu muzele și cu oamenii, iar poveștile se recompun în continuare, la fiecare nouă învârtire a manivelei.”[18]
Observatorul astronomic a funcționat timp de 67 de ani, începând cu anul 1794. Un moment decisiv în evoluția sa a avut loc în anul 1839, când episcopul Batthyány a achiziționat de la Christoph Starke, directorul Institutului Imperial Politehnic din Viena, un cerc meridian de înaltă precizie. Acest lucru a determinat reconfigurarea completă a spațiului și a consolidat prestigiul instituției, ca important centru științific. În 1912, edificiul primește o nouă destinație, fiind transformat într-un muzeu de arheologie și artă sacră de înaltă valoare. Colecțiile muzeului s-au dezvoltat considerabil în perioada interbelică. Tot în această epocă, instituția capătă denumirea consacrată de „Batthyaneum”. [19]
La parterul edificiului se află o zonă expozițională formată din trei săli. Una dintre săli este dedicată episcopilor Ignác Batthyány și succesorului său, Gusztav Majlath, cel care a înființat arhiva și muzeul bibliotecii.[20] În prezent, aici se găsesc 9 733 de piese muzeale[21], cum ar fi monede (greceşti, romane şi dacice), sigilii, medalii, bancnote, piese preistorice, instrumente astronomice, orologii, obiecte de artă religioasă specifice cultului catolic, tablouri, ex-librisuri, hărţi și multe altele.
Codex Aureus într-o companie aulică
La Biblioteca Batthyaneum se găsesc unele dintre cele mai valoroase colecții aflate pe teritoriul României. Ca să încercăm să ne apropiem, pe cât posibil, de dimensiunea reală a acestui tezaur și să-i înțelegem magnitudinea, voi oferi câteva repere.
Biblioteca găzduiește o colecție de peste 30 000 de unităţi bibliografice de carte veche occidentală din secolele XVI-XVIII.[22] Acestora li se adaugă o arhivă istorică de circa 17 000 de documente, formată din arhivele Capitlului de la Alba Iulia și ale Conventului Cluj-Mănăștur (din secolele XIII-XX).[23]
Însă de departe cele mai impresionante colecții sunt cele de manuscrise și incunabule. Biblioteca deține 575 de incunabule,[24] ceea ce reprezintă aproximativ 70% din numărul total de tipărituri existente în România din a doua jumătate a secolului al XV-lea.[25] De asemenea, fondul total de manuscrise numără 1 779 de titluri, dintre care 301 aparțin manuscriselor medievale. Aceasta este o cifră uluitoare, ținând cont de faptul că pe întreg teritoriul românesc nu se găsesc mai mult de 515 manuscrise medievale (secolele IX-XVI).[26]
Fondul-tezaur al Bibliotecii Batthyaneum are la bază colecția privată a episcopului Batthyány, unde se regăsesc două dintre cele mai importante achiziții: biblioteca arhiepiscopului vienez Christoph Migazzi și cea a Bisericii Sfântul Iacob din Levoča, Slovacia. În total, colecția privată a episcopului însumează în jur de 18 000 de unități bibliografice, tipărituri și manuscrise, care datează încă din secolul al IX-lea.[27]
Cel mai cunoscut document din întreaga colecție a bibliotecii este, fără doar și poate, Evangheliarul de la Lorch din secolul al IX-lea, rămas în istorie sub denumirea Codex Aureus. Celebrul manuscris anluminat a fost inclus în patrimoniul UNESCO în anul 2023. Atenția la detalii și grija cu care a fost conceput sunt primele indicii că acesta a fost realizat la comanda unui rege. Probabil pentru regele Carol cel Mare, cu aproximație în anul 810, e ipoteza cel mai des vehiculată. Cristian Mladin, cel care coordonează activitatea Filialei Batthyaneum, a evocat istoria acestui loc și mi-a arătat facsimilul manuscrisului. Imaginația mea poate contura doar câteva dintre dimensiunile impactului pe care l-ar produce originalul.
Biblioteca din Alba Iulia nu deține manuscrisul complet, ci doar prima parte formată din Evangheliile după Matei și Marcu (Evangelium Secundum S. Mattheum et S. Marcum). Cea de-a doua parte, alcătuită din Evangheliile după Ioan și Luca, se află la Biblioteca Vaticanului. Coperta 1 a manuscrisului se află la Victoria and Albert Museum din Londra, iar coperta 4 se află la Muzeul sacru al Vaticanului.[28] Ambele coperți sunt alcătuite din câte cinci plăcuțe sculptate în fildeș.[29]
Textul este scris cu o cerneală de aur în majuscule pe pergament. Capitolele mai mari sunt scrise în caractere capitalis elegans (artificiosa). Pentru foile canonice s-a utilizat capitalis rustica, iar pentru restul textului s-au folosit caractere unciale.[30] Paginile în care apar canoanele sunt decorate cu ilustrații ale serafimilor și heruvimilor sau cu motive ornitologice, vegetale și geometrice,[31] de influență romanică, bizantină și arabă.[32]
Fragmentul aflat în posesia bibliotecii transilvănene făcea parte din colecția de 8 000 de documente achiziționată de episcopul Batthyány de la arhiepiscopul vienez Christoph Migazzi. Manuscrisul numără 111 file de pergament, dintre care 101 au chenare policrome, iar 12 file conțin canoane liturgice. Fragmentul de la Biblioteca Batthyaneum include și portretele celor doi apostoli evangheliști (Matei și Marcu), și portretul lui Iisus Hristos, cunoscut ca Majestas Domini.[33]
Pe lângă acest manuscris deosebit, biblioteca se poate mândri și cu alte lucrări remarcabile, cum ar fi De sacramentis (1561) a lui Nicolaus Olahus, Palia de la Orăștie (1582) [34] sau ediția princeps în Europa a operei lui Homer, Iliada și Odiseea (1488), publicată de umanistul Demetrius Chalcondyles.[35]
Și știți care e partea cea mai frumoasă? Dacă accesați Biblioteca Digitală Națională, secțiunea „Biblioteca Batthyaneum”, veți putea răsfoi (integral) 252 dintre cele 301 manuscrise medievale, inclusiv Codex Aureus![36]
Un tur virtual
Fiind o bibliotecă de patrimoniu, nu e de mirare că accesul este limitat și colecțiile pot fi consultate în primul rând de cercetători. Începând cu anul 1962, acest monument istoric a devenit filială a Bibliotecii Naționale, care purta atunci numele de Biblioteca Centrală de Stat[37] (despre care am vorbit într-un numărul anterior). Partea bună este că Biblioteca Batthyaneum este înscrisă în circuitul Noaptea Muzeelor. Prin urmare, nu doar cei din mediul academic au acces la această veritabilă capsulă a timpului. Însă pentru a te putea afla printre norocoși, este necesară o aprobare din partea conducerii Bibliotecii Naționale, accesul realizându-se în grupuri de maximum 15 persoane.[38] Același lucru este valabil și pentru Ziua Porților Deschise, când sunt acceptate și grupuri mai mari, în limita a 30 de persoane.[39] În cazul unei vizite documentare sau turistice, pașii de urmat sunt aceiași, accesul fiind posibil doar cu aprobarea conducerii (vizitați secțiunea „Filiala Batthyaneum” de pe site-ul oficial al Bibliotecii Naționale).[40]
Faptul că această bibliotecă a avut o activitate neîntreruptă de mai bine de două secole este, în sine, un lucru remarcabil. Ideal ar fi să o vizitați. Nu neapărat pentru cercetare. Sau, mai bine spus, nu doar pentru cercetare. Ci pentru a-i simți vibrația. Pentru a (re)descoperi povestea unui loc care și-a lăsat amprenta asupra teritoriului transilvănean și nu numai. Nu știu cât de bine surprind pozele măreția acestui loc, însă vă spun din propria experiență că, odată ajuns aici, tot ce e cotidian și grăbit pălește. Dar, așa cum am menționat mai devreme, accesul e posibil numai în anumite condiții, lucru firesc, până la urmă. Orice obiect prețios trebuie protejat într-un fel sau altul. Cu toate astea, pare puțin nedrept ca oamenii să nu aibă posibilitatea să-și bucure ochii cu această minunăție de bibliotecă. Motiv pentru care diriguitorii instituției au găsit o soluție. Și una foarte ingenioasă, aș spune! Este vorba despre un tur virtual. Desigur, nu se compară cu vizita propriu-zisă – unde curatorul dă glas locului și reconstituie cu finețe traseul său prin timp –, însă e o alternativă mai mult decât satisfăcătoare. Și avantajul turului virtual este că include observatorul astronomic, interzis de altfel publicului.[41] Așadar, vă invit să accesați următorul link https://bibnat.ro/portofoliu_batthyane/turul-virtual-al-bibliotecii-batthyaneum/ (disponibil în varianta online a articolului) și să vă lăsați purtați în lumea acestei frumoase comori, care, de cele mai multe ori, trece neobservată!
[1]„Istoricul Bibliotecii Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/istoricul-bibliotecii-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[2]Doina Hendre Biro, „Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, un tezaur național”, Historia, https://historia.ro/sectiune/general/biblioteca-batthyaneum-din-alba-iulia-un-tezaur-570865.html#google_vignette, link accesat în iulie 2025.
[3] Nicolae Băciuţ, „Biblioteca Batthyaneum”, Vatra veche, Anul III, nr. 8(32), august 2011, p. 2, http://digital-library.ulbsibiu.ro/jspui/bitstream/123456789/971/8/Vatra%20veche%208%20-%202011.pdf, link accesat în iunie 2025.
[4] Cristian Mladin, Observatorul institutului batthyánian invita Minerva. În jurul unei recenzii critice de
epocă la Initia Astronomica, p. 17, https://www.academia.edu/41650485/Observatorul_institutului_batthy%C3%A1nian_invita_Minerva_%C3%8En_jurul_unei_recenzii_critice_de_epoc%C4%83_la_Initia_Astronomica, link accesat în iulie 2025.
[5]Doina Hendre Biro, „Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, un tezaur național”, Historia, https://historia.ro/sectiune/general/biblioteca-batthyaneum-din-alba-iulia-un-tezaur-570865.html#google_vignette, link accesat în iulie 2025.
[6] Cristiana Olteanu, „Biblioteci ale lumii – Batthyaneum din Alba Iulia”, Vitralii Culturale, Anul III/nr. 5, 2018, revistă de cultură editată de Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, p. 22, https://www.bjai.ro/informatii-publice/colectia-biblioteca-judeteana/reviste/vitralii%20culturale/Revista%20Vitralii%20Culturale%20nr.%205%20%20din%202018.pdf, link accesat în iulie 2025.
[7]Doina Hendre Biro, „Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, un tezaur național”, Historia, https://historia.ro/sectiune/general/biblioteca-batthyaneum-din-alba-iulia-un-tezaur-570865.html#google_vignette, link accesat în iulie 2025.
[8] Cristian Mladin, Observatorul institutului batthyánian invita Minerva. În jurul unei recenzii critice de
epocă la Initia Astronomica, p. 2, https://www.academia.edu/41650485/Observatorul_institutului_batthy%C3%A1nian_invita_Minerva_%C3%8En_jurul_unei_recenzii_critice_de_epoc%C4%83_la_Initia_Astronomica, link accesat în iulie 2025.
[9] „Biblioteca Batthyaneum”, Exclusiv în România, 2022, realizator Cristian Tabără, producător Marin Găbudean, arhiva TVR, https://www.youtube.com/watch?v=muFZxdyPj-I&t=296s, link accesat în iulie 2025.
[10] Cristian Mladin, Observatorul institutului batthyánian invita Minerva. În jurul unei recenzii critice de
epocă la Initia Astronomica, pp. 1-2, https://www.academia.edu/41650485/Observatorul_institutului_batthy%C3%A1nian_invita_Minerva_%C3%8En_jurul_unei_recenzii_critice_de_epoc%C4%83_la_Initia_Astronomica, link accesat în iulie 2025.
[11]Doina Hendre Biro, „Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, un tezaur național”, Historia, https://historia.ro/sectiune/general/biblioteca-batthyaneum-din-alba-iulia-un-tezaur-570865.html#google_vignette, link accesat în iulie 2025.
[12]„Istoricul Bibliotecii Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/istoricul-bibliotecii-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[13]Doina Hendre Biro, „Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, un tezaur național”, Historia, https://historia.ro/sectiune/general/biblioteca-batthyaneum-din-alba-iulia-un-tezaur-570865.html#google_vignette, link accesat în iulie 2025.
[14] Informație primită în urma unui tur ghidat.
[15]„Istoricul Bibliotecii Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/istoricul-bibliotecii-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[16]Cristiana Olteanu, „Biblioteci ale lumii – Batthyaneum din Alba Iulia”, Vitralii Culturale, Anul III/nr. 5, 2018, revistă de cultură editată de Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, pp. 22-23, https://www.bjai.ro/informatii-publice/colectia-biblioteca-judeteana/reviste/vitralii%20culturale/Revista%20Vitralii%20Culturale%20nr.%205%20%20din%202018.pdf, link accesat în iulie 2025.
[17] „Carte veche”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/colectiile-filialei-batthyaneum/carte-veche/, link accesat în iulie 2025.
[18]„Astro-povești și animații mecanice la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia”, zeppelin, https://e-zeppelin.ro/astro-povesti-si-animatii-mecanice-la-biblioteca-batthyaneum-din-alba-iulia/, link accesat în iulie 2025.
[19]„Istoricul Bibliotecii Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/istoricul-bibliotecii-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[20] Cristiana Olteanu, „Biblioteci ale lumii – Batthyaneum din Alba Iulia”, Vitralii Culturale, Anul III/nr. 5, 2018, revistă de cultură editată de Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, p. 25, https://www.bjai.ro/informatii-publice/colectia-biblioteca-judeteana/reviste/vitralii%20culturale/Revista%20Vitralii%20Culturale%20nr.%205%20%20din%202018.pdf, link accesat în iulie 2025.
[21] „Filiala Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/services/biblioteca-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[22]„Colecțiile Filialei Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/colectiile-filialei-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[23] „Arhivă istorică”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/colectiile-filialei-batthyaneum/arhiva-istorica/, link accesat în iulie 2025.
[24]„Filiala Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/services/biblioteca-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[25]Cristiana Olteanu, „Biblioteci ale lumii – Batthyaneum din Alba Iulia”, Vitralii Culturale, Anul III/nr. 5, 2018, revistă de cultură editată de Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, p. 23, https://www.bjai.ro/informatii-publice/colectia-biblioteca-judeteana/reviste/vitralii%20culturale/Revista%20Vitralii%20Culturale%20nr.%205%20%20din%202018.pdf, link accesat în iulie 2025.
[26]„Manuscrise”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/colectiile-filialei-batthyaneum/manuscrise/, link accesat în iulie 2025.
[27] „Istoricul Bibliotecii Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/istoricul-bibliotecii-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[28] Cristian Mladin, „Evangheliarul din Lorsch (Codex Aureus), primul manuscris al României în UNESCO”, contributors.ro, https://www.contributors.ro/evangheliarul-din-lorsch-codex-aureus-primul-manuscris-al-romaniei-in-unesco/, link accesat în iulie 2025.
[29] „Lorsch Gospels”, Facsimiles, https://www.facsimiles.com/facsimiles/lorsch-gospels, link accesat în iulie 2025.
[30]„Evangelium Secundum S. Mattheum ET S. Marcum”, Biblioteca Digitală Națională, http://digitool.bibnat.ro/R/XU2BATCC5PUVNM989DV7BS6XCTISQVI2SP2IC47UYN4CP2HIFD-02986?func=results-full, link accesat în iulie 2025.
[31] Cristiana Olteanu, „Biblioteci ale lumii – Batthyaneum din Alba Iulia”, Vitralii Culturale, Anul III/nr. 5, 2018, revistă de cultură editată de Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, p. 24, https://www.bjai.ro/informatii-publice/colectia-biblioteca-judeteana/reviste/vitralii%20culturale/Revista%20Vitralii%20Culturale%20nr.%205%20%20din%202018.pdf, link accesat în iulie 2025.
[32]„Evangelium Secundum S. Mattheum ET S. Marcum”, Biblioteca Digitală Națională, http://digitool.bibnat.ro/R/XU2BATCC5PUVNM989DV7BS6XCTISQVI2SP2IC47UYN4CP2HIFD-02986?func=results-full, link accesat în iulie 2025.
[33] Cristiana Olteanu, „Biblioteci ale lumii – Batthyaneum din Alba Iulia”, Vitralii Culturale, Anul III/nr. 5, 2018, revistă de cultură editată de Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, pp. 24-25, https://www.bjai.ro/informatii-publice/colectia-biblioteca-judeteana/reviste/vitralii%20culturale/Revista%20Vitralii%20Culturale%20nr.%205%20%20din%202018.pdf, link accesat în iulie 2025.
[34] „Biblioteca Batthyaneum”, Exclusiv în România, 2022, realizator Cristian Tabără, producător Marin Găbudean, arhiva TVR, https://www.youtube.com/watch?v=muFZxdyPj-I&t=296s, link accesat în iulie 2025.
[35] Cristian Mladin, „Evangheliarul din Lorsch (Codex Aureus), primul manuscris al României în UNESCO”, contributors.ro,https://www.contributors.ro/evangheliarul-din-lorsch-codex-aureus-primul-manuscris-al-romaniei-in-unesco/, link accesat în iulie 2025.
[36] „Biblioteca Batthyaneum”, Exclusiv în România, 2022, realizator Cristian Tabără, producător Marin Găbudean, arhiva TVR, https://www.youtube.com/watch?v=muFZxdyPj-I&t=296s, link accesat în iulie 2025.
[37]„Istoricul Bibliotecii Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/istoricul-bibliotecii-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[38]„Noaptea muzeelor la Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/portofoliu_batthyane/noaptea-muzeelor-la-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[39]„Ziua Porţilor Deschise”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/portofoliu_batthyane/5879/, link accesat în iulie 2025.
[40]„Filiala Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/services/biblioteca-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
[41]„Turul virtual al Bibliotecii Batthyaneum”, Biblioteca Națională a României, https://bibnat.ro/portofoliu_batthyane/turul-virtual-al-bibliotecii-batthyaneum/, link accesat în iulie 2025.
