Biblioteca Regală Daneză a fost ridicată pe frumoasa insulă Slotsholmen din portul Copenhaga. În traducere liberă s-ar numi „Insula Castelelor”. Deși modestă ca întindere, aici sunt concentrate toate instituțiile centrale ale statului, precum și repere culturale majore.[1] Așa se face că, printre castelele somptuoase, și-a făcut loc un edificiu atipic, îmbrăcat în granit negru și cu suprafețe lucioase, cunoscut sub numele de Diamantul Negru. Acesta este cel mai modern corp al Bibliotecii Regale, deschis publicului în anul 1999, devenind în scurt timp și punctul de atracție al instituției.
Diamantul Negru, proiectat de grupul de arhitecți danezi Schmidt Hammer Lassen Architects, are șapte etaje plus un subsol și ocupă o suprafață de 21 000 m². Un detaliu interesant este felul cum au fost împărțite blocurile de granit în două, plasând un atriu vitrat imens în mijlocul lor – care nu are doar un rol estetic, ci reprezintă și o sursă importantă de lumină naturală.[2]
În acest spațiu deschis, cu vedere spre port, utilizatorii au posibilitatea să asculte Himmelmekanik, o compoziție muzicală neobișnuită și chiar ingenioasă. Muzica este pe bază de algoritmi, generată de un program dezvoltat de compozitorul Wayne Siegel. Melodia răsună în spațiile bibliotecii în fiecare zi la ora amiezii astronomice. Și pentru că orbita Pământului în jurul Soarelui nu este circulară ora amiezii astronomice variază. Însă asta nu e tot. Himmelmekanik este influențat de poziția soarelui pe cer, ciclul lunii și de condițiile meteorologice locale. Asta înseamnă că programul preia continuu date despre poziția soarelui, fazele lunii, precum și date meteorologice locale (temperatura, viteza vântului, presiunea aerului, umiditatea) de la un serviciu meteo online. Aceste date influențează compoziția în moduri diferite. Cu alte cuvinte, muzica nu este niciodată exact la fel. Himmelmekanik este compus din trei elemente muzicale: drone (note lungi care se dezvoltă lent), orga de apă (o combinație între sunetele apei – bule, valuri, șuvoaie – și tonurile unui sitar indian) și clopote (acorduri întrerupte cu clinchete și dangăte de clopot). Această compoziție muzicală a fost lansată prima dată în 2024 cu ocazia aniversării a 25 de ani de existență a Diamantului Negru. Pentru cei curioși, găsiți pe această pagină două înregistrări https://waynesiegel.dk/?page_id=12040.[3]
În spatele edificiului modern se află clădirea istorică a bibliotecii, proiectată de arhitectul H.J. Holm, care datează din anul 1906. Cele două construcții sunt diametral opuse și alăturarea lor este chiar fascinantă.
Diamantul Negru oglindește lumea de astăzi și dorința bibliotecilor (cât și nevoia) de a deveni centre culturale, înglobând diverse zone de recreere, socializare și informare, cum ar fi o cafenea, un restaurant, o terasă pe acoperiș și o sală de expoziții. La acestea se adaugă o librărie, instituții științifice și literare, precum și o sală cu 600 de locuri destinată concertelor, spectacolelor de teatru și conferințelor.[4] Și, desigur, nu puteau lipsi sălile de lectură, în total cinci la număr. The Student Reading Room, The Old Reading Room și Research Reading Room sunt acele săli tradiționale de bibliotecă, unde mergi să studiezi și unde respectarea liniștii este obligatorie. În The Small Reading Room regulile nu sunt chiar atât de stricte, este permis vorbitul în șoaptă, ba chiar și accesul cu sticle de apă sau băuturi calde în recipiente acoperite. În Open Study Area se pot organiza sesiuni de studiu. Așadar, se poate vorbi, dar cu măsură, astfel încât să nu fie deranjați ceilalți utilizatori.[5] O inițiativă care încurajează nu doar mersul la bibliotecă, ci și participarea la diverse evenimente culturale este abonamentul anual Black Diamond Club, prin care utilizatorii au acces la concerte, întâlniri literare și evenimente cu circuit închis, beneficiind totodată și de numeroase reduceri.[6]
În clădirea istorică se află săli de lectură, depozite mari de cărți, puncte de informare, precum și Centrul de Studii Internaţionale.[7] Tot aici, ferit de agitația urbană, se află Grădina Regală a Bibliotecii. Spațiile verzi au fost proiectate în anul 1920 de peisagistul Jens Peder Andersen și arhitectul castelului, Thorvald Jørgensen. Grădina a fost amenajată deasupra vechiului port naval al lui Christian IV, Tøjhushavnen. În cinstea trecutului său maritim, în zona centrală a grădinii se află un mic iaz, iar în zidărie a fost încorporat un inel vechi de acostare, de tipul celui folosit de nave în secolele XVII și XVIII. Alte elemente decorative deosebite, care nu pot lipsi din grădinile publice din Copenhaga, sunt statuile. În zona centrală se află o statuie de bronz din 1918 a filosofului existențialist Søren Kierkegaard, realizată de sculptorul Louis Hasselriis, iar în mijlocul iazului se găsește o sculptură din cupru, înaltă de opt metri, lucrare a sculptorului Mogens Møller.[8]
Cele două clădiri sunt legate prin corpul proiectat de Preben Hansen în anul 1968, unde se află birouri și săli pentru diverse servicii.[9]
Biblioteca Regală Daneză este biblioteca națională a țării,[10] iar începând cu 1 ianuarie 2017, ea înglobează atât biblioteca regală, cât și cea de stat și universitară. Cu prilejul acestei fuziuni, Biblioteca Administrativă și Biblioteca Națională de Artă Daneză au devenit și ele parte a noii structuri organizatorice. Unele dintre instituțiile aflate sub administrarea Bibliotecii Regale au vârste venerabile, fiind fondate între secolele V-VIII. De exemplu, Biblioteca Universitară din Copenhaga, cea mai bătrână dintre ele, a fost înființată în anul 1482, iar la mai bine de un secol și jumătate distanță, în 1648, regele Frederic al III-lea instaurează Biblioteca Regală Daneză.
Depozitul legal al bibliotecii funcționează încă din 1697[11], ceea ce înseamnă că patrimoniul cultural pe care-l deține este impresionant, biblioteca devenind una dintre cele mai bogate din lume.[12]
Dar ce comori ascunde o astfel de bibliotecă? Sunt puțini cei care știu că aici se află un volum care nu măsoară mai mult de 5 pe 5 mm. Este vorba despre volumul The Lord’s Prayer (1952), care conține „Tatăl Nostru” în șase limbi (olandeză, engleză, franceză, germană, spaniolă și suedeză).[13] La polul opus se află The Birds of America a lui John James Audubon, o lucrare masivă (împărțită în patru volume de 99 pe 66 cm[14]), formată din 435 de desene cu păsări colorate manual. Finalizarea lucrării a durat 12 ani, timp în care autorul a scris și șapte cărți despre păsările ilustrate.[15]
Începând cu anul 2009, Biblioteca Regală Daneză a deschis o expoziție permanentă (gratuită) cu cele mai valoroase documente pe care le deține.[16] Printre piesele de rezistență se numără volumul al doilea din Biblia Guttenberg (1454-1455), care poartă ex-librisul ducelui Christian Albrecht de Schleswig-Holstein-Gottorp, episcop de Lübeck.[17] La acesta se adaugă un manuscris ilustrat al Coranului din anul 1697, fragmentul „Angers” din Gesta Danorum (anul 1200) și o colecție de cântece populare daneze din secolul al XVI-lea (consemnate într-un volum în formă de inimă). Colecția este completată de manuscrisul Fyrtøiet (1835) al lui Hans Christian Andersen, un desen original cu Tintin și căpitanul Haddock, semnat de Hergé (1956)[18] precum și manuscrisul Out of Africa (1937) al scriitoarei Karen Blixen. Tot aici și-a găsit locul corespondența filosofului Søren Kierkegaard către logodnica sa.[19] Partea bună este că și copiii au posibilitatea să descopere aceste colecții într-un mod distractiv, pornind alături de părinți într-o expediție captivantă, pe durata căreia vor fi echipați cu o hartă, o lanternă și un mic cufăr cu monede.[20]
Între 1967 și 1978, la Biblioteca Regală Daneză s-a petrecut un eveniment demn de un serial palpitant. Un angajat a reușit într-un interval de 11 ani să fure 3 200 de cărți valoroase, printre care lucrări originale de Thomas Morus, John Milton, Immanuel Kant și Martin Luther.[21] Cazul a fost rezolvat abia după 25 de ani, din întâmplare. A fost consemnat în Guinness World Records drept cel mai mare furt de cărți din istorie realizat de o singură persoană. Cine știe când s-ar fi rezolvat cazul, dacă văduva făptașului, împreună cu fiul și nora lor, n-ar fi încercat, în anul 2003, să vândă la o licitație din Londra o lucrare arhicunoscută. Lucrarea în discuție este Propalladia, un roman italian din secolul al XVI-lea, o raritate faimoasă în lumea bibliofililor, Biblioteca Regală Daneză deținând singurul exemplar integral. Cei trei au fost condamnați la pedepse între doi și trei ani de închisoare pentru tentativă de vânzare de bunuri furate.[22]
Astăzi, Propalladia lui Bartolomé de Torres Naharro poate fi răsfoit pe platforma digitală a bibliotecii, alături de alte mii de manuscrise occidentale, iudaice și orientale, incunabule, balade populare daneze, precum și manifeste politice, printre altele, reconstruind un adevărat mozaic cultural din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre.[23]
Mereu am fost intrigată de felul în care bibliotecile au reușit să se metamorfozeze în spațiile culturale necesare timpului lor. La Biblioteca Regală Daneză transformarea este vizibilă prin corpul Diamantul Negru. Cu toate că acest loc respiră diferit, există o simbioză cu celelalte corpuri alăturate. Utilizatorul poate traversa secole în doar câțiva pași. Chiar dacă Diamantul Negru pare să fie un front implacabil de granit negru, el este de fapt o agora modernă prin care trecutul poate privi în siguranță spre viitor.
[1]„Copenhagen national capital, Denmark”, Britannica, https://www.britannica.com/place/Copenhagen#ref94609, link accesat în noiembrie 2025.
[2] „The Royal Library / SHL”, ArchDaily, https://www.archdaily.com/913400/the-royal-library-shl, link accesat în noiembrie 2025.
[3] „Himmelmekanik (Celestial Mechanics)”, Wayne Siegel Composer, https://waynesiegel.dk/?page_id=12040, link accesat în noiembrie 2025.
[4] „The Royal Library / SHL”, ArchDaily, https://www.archdaily.com/913400/the-royal-library-shl, link accesat în noiembrie 2025.
[5]„The Black Diamond, Copenhagen”, Det Kgl. Bibliotek, https://www.kb.dk/en/visit-us/black-diamond-copenhagen, link accesat în noiembrie 2025.
[6]„Annual Pass for The Black Diamond”, Det Kgl. Bibliotek, https://www.kb.dk/en/events/annual-pass-black-diamond, link accesat în noiembrie 2025.
[7]Bogdan Serafim Dobre „Biblioteca Regală din Copenhaga, Danemarca”, Secţia de carte în limbi străine. Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanul Vâlcea, http://limbimoderne.blogspot.com/2021/05/biblioteca-regala-din-copenhaga.html, articol publicat pe 18 mai 2021, link accesat în noiembrie 2025.
[8] „A delightful green space and public garden hidden behind The Black Diamond”, visit Copenhagen, https://www.visitcopenhagen.com/copenhagen/planning/garden-royal-library-gdk642735, link accesat în noiembrie 2025.
[9]Bogdan Serafim Dobre „Biblioteca Regală din Copenhaga, Danemarca”, Secţia de carte în limbi străine. Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanul Vâlcea, http://limbimoderne.blogspot.com/2021/05/biblioteca-regala-din-copenhaga.html, articol publicat pe 18 mai 2021, link accesat în noiembrie 2025.
[10]„The Royal Danish Library consisting of 18 research and academic libraries are building their future with Nexbib”, nexbib, https://nexbib.com/en/lab/the-royal-danish-library-consisting-of-18-research-academic-libraries-are-building-their-future-with-nexbib.html, link accesat în noiembrie 2025.
[11]„Timeline for Royal Danish Library”, Det Kgl. Bibliotek, https://www.kb.dk/en/about-us/timeline, link accesat în noiembrie 2025.
[12] „Treasure hunt in the exhibition treasures”, Det Kgl. Bibliotek, https://www.kb.dk/en/events/treasure-hunt-exhibition-treasures, link accesat în noiembrie 2025.
[13] „The smallest book”, Det Kgl. Bibliotek, https://www.kb.dk/en/inspiration/book-festival-royal-danish-library/smallest-book, link accesat în noiembrie 2025.
[14] „The Birds of America”, Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/The_Birds_of_America, link accesat în noiembrie 2025.
[15] „While you wait: Get to know our treasures”, Det Kgl. Bibliotek, https://www.kb.dk/en/inspiration/while-you-wait/get-know-our-treasures, link accesat în noiembrie 2025.
[16] „Royal Danish Library Treasures”, Atlas Obscura, https://www.atlasobscura.com/places/royal-danish-library-treasures, link accesat în noiembrie 2025.
[17] „The Gutenberg Bible”, Det Kgl. Bibliotek, https://www.kb.dk/en/inspiration/book-festival-royal-danish-library/gutenberg-bible, link accesat în noiembrie 2025.
[18] „Royal Danish Library Treasures”, Atlas Obscura, https://www.atlasobscura.com/places/royal-danish-library-treasures, link accesat în noiembrie 2025.
[19]„Treasures in Royal Danish Library”, Det Kgl. Bibliotek, https://www.kb.dk/en/events/exhibitions/treasures-royal-danish-library, link accesat în noiembrie 2025.
[20]„Treasure hunt in the exhibition treasures”, Det Kgl. Bibliotek, https://www.kb.dk/en/events/treasure-hunt-exhibition-treasures, link accesat în noiembrie 2025.
[21]„Denmark officials close book on decades-old royal library theft”, Los Angeles Times, https://www.latimes.com/archives/la-xpm-2003-dec-15-et-denmark15-story.html, link accesat în noiembrie 2025.
[22]„Largest theft of books by an individual”, Guiness World Records, https://www.guinnessworldrecords.com.br/world-records/677413-largest-theft-of-books-by-an-individual, link accesat în noiembrie 2025.
[23]„Digital collections”, Det Kgl. Bibliotek, https://www.kb.dk/en/find-materials/systems-and-services/digital-collections, link accesat în noiembrie 2025.
