Poate mulți au gândit așa, că această profesie nu-și mai are locul în zilele noastre, că reprezintă ceva de care îți amintești că a existat cândva, în timpurile trecute, că astăzi digitalizarea și online-ul sunt la putere. Mergând pe firul istoriei, meseria de bibliotecar a ținut totdeauna pasul cu schimbările.
În trecut, bibliotecarul era singurul cunoscător al locului unde se aflau cărțile, față de ziua de azi, când biblioteca este, aproape, fără ziduri. Era un savant, un păstrător al cunoștințelor. Cei ce doreau să poată citi, să aibă acces la lumina învățăturii trebuiau să ajungă mai întâi la bibliotecar. Acum este un „cybrarian”, implicat tot mai mult în tumultul informațional al contemporaneității. Prin natura profesiei, noul tip de bibliotecar asigură accesul la informație, participă activ la procesul de învățare și cercetare pe două planuri: pentru sine și pentru ceilalți; pentru sine – prin formarea sa continuă, devenind apoi util pentru ceilalți, alături de dascăli.
Am auzit de existența bibliotecilor fără bibliotecar. Nicolae Iorga spunea: „O bibliotecă fără bibliotecari este ca o casă nelocuită.” Suntem înconjurați de un univers informațional la care avem acces și acesta este transpus în memoria bibliotecilor. Aflat în continuă expansiune, limitele acestuia cresc exponențial.
Avem exemplul internetului. O imensă galaxie a informațiilor. De unde, către cine, încotro, ale cui? Nimeni nu-și poate clădi o cultură solidă, o profesie, numai în fața tabletei, a telefonului ori a laptop-ului. Acestea pot fi instrumente utile, complementare studiului. Din păcate, oferă răspunsuri doar celor care știu să formuleze întrebări pertinente.
Contrastând cu acest mediu entropic, spațiul unei biblioteci oferă siguranță utilizatorului, acea siguranță izvorâtă din garanția de a fi pe drumul cel bun. Mai mult, atunci când sunt întâmpinați de un bibliotecar, numit astăzi un profesionist al informației, utilizatorii capătă încredere, direcție și sens. Aici domină ordinea. Capabil să îmbine sarcinile tradiționale cu minunatele instrumente digitale, bibliotecarul, alături de biblioteca lui, se transformă într-un portal capabil să împlinească minunea saltului în timp, a saltului imediat de la nesiguranță la certitudine, de la dorință la împlinire, de la căutare la regăsire.
Bibliotecarii creează spații sigure și liniștite, propice studiului și cercetării, uneori chiar ale unor subiecte sensibile, spații destinate întâlnirilor creatoare de cunoaștere.
S-au ivit mijloace tot mai rapide de diseminare și regăsire a informației. Internetul a extins enorm cantitatea de informații de referință disponibile. Laolaltă, acestea au condus la augmentarea abilităților acestei profesii. Nu este timp de pierdut, nu există acum și apoi. Acum bibliotecarii trebuie să știe să exploateze și aceste resurse. Tot acum este necesar să informeze publicul despre bogăția, multitudinea de informații academice și publice pe care le conțin.
Pe baza efortului bibliotecarilor, utilizatorii au drumul mai lin spre cele mai bune baze de date online, baze de date ce cuprind publicațiile recente și de interes sporit, în variate domenii. Profesia de bibliotecar implică, de asemenea, căutarea de noi achiziții, selecția și organizarea materialelor bibliotecii, astfel încât să răspundă nevoilor utilizatorilor.
În bibliotecile mari, bibliotecarii se specializează adesea într-un singur domeniu, cum ar fi: achiziții, catalogare, bibliografie, referințe, colecții speciale sau administrare. Bibliotecarii dezvoltă și indexează baze de date și ajută la instruirea utilizatorilor pentru a-și dezvolta abilitățile de căutare. Atât în prezent, cât și în viitor, bibliotecarul rămâne o prezență constantă în asigurarea intermedierii accesului la informație.
Meseria implică tenacitate, migală, rigurozitate, acuratețe, cunoaștere de limbi străine, mai ales cunoașterea limbii engleze și, nu în ultimul rând, dragoste de carte. Da, bibliotecarul de azi nu mai este savantul, cărturarul de altădată. El este în permanentă formare, un cercetător al domeniului, care își va păstra și pe viitor rolul definitoriu, cel de mijlocitor între nevoile de educație ale utilizatorului și resursele de informare, aflate într-o continuă explozie exponențială.
Pornind de la titlul articolului, am putea spune: DA!, să fii bibliotecar este o meserie de altădată, dar și de viitor, în toată frumusețea și complexitatea ei.
Bibliografie
Rădoi Mireille, „Cybrarian cu tăblițe de lut”, Biblioteca: Revista de Bibliologie și Știința Informării, vol. 30, nr. 2, 2019, accesat pe 16 iulie 2022. https://www.bibnat.ro/dyndoc/publicatii/Revista%20Biblioteca%202_2019_site_redusa_2020.pdf
Corneanu Ovidiu, „De la meseria de bibliotecar la cea de specialist în științele informării”, accesat pe 21 iulie 2022.
http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/uploads/file/rev8sp/lbrom3.pdf
Coravu Robert și Tîrziman Elena (coord.), „Valoarea bibliotecarului în societatea cunoaşterii”, Biblioteconomia românească la început de secol XXI : Omagiu profesorului Mircea Regneală la 70 de ani, 2013, pp. 63-70, accesat pe 21 iulie 2022.
https://www.academia.edu/70043610/Biblioteconomia_rom%C3%A2neasc%C4%83_la_%C3%AEnce put_de_secol_XXI_omagiu_profesorului_Mircea_Regneal%C4%83_la_70_deani.
