Cartea și tiparul românesc au jucat un rol însemnat în dezvoltarea societății noastre, participând la înfăptuirea tuturor marilor acte din istoria poporului român. De asemenea, acestea au fost factori activi ai menținerii și consolidării unității spirituale a celor trei țări românești, dar și ai făuririi și desăvârșirii statului român unitar.
Istoria cărții românești se împletește strâns cu istoria societății românești, din ale cărei realități izvorăște și al cărei curs îl influențează. Etapele de dezvoltare a cărții românești coincid cu perioadele istoriei, iar prin specificul său, cartea precede de cele mai multe ori și anunță noile etape ale istoriei.[1]
Mircea Tomescu s-a născut la 18 septembrie 1916, în satul Aluniș, jud. Olt.
A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București și ale Școlii Superioare de Arhivistică și Paleografie (1938), iar în 1940 a devenit bibliotecar al acestei școli.
Apoi a fost cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din București și director între anii 1963-1969, la Biblioteca Centrală Universitară din București. Una dintre sălile de lectură ale Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, și anume sala destinată domeniului energie, îi poartă numele marelui bibliolog, reflectând, astfel, contribuția acestuia la dezvoltarea colecțiilor specializate și la studiul patrimoniului românesc.
A susținut cursuri de bibliografie, istoria cărții, biblioteconomie și bibliologie generală și a publicat studii, articole, manuale și alte lucrări de specialitate pentru fiecare disciplină bibliologică.
În concepția bibliologică a lui Mircea Tomescu, studiul funcției sociale a cărții, istoria cărții și tiparului, precum și problemele editoriale, comerciale și de difuzare a cărții” formează obiectul științei cărții și bibliofiliei (aceasta analizând în special „cartea sub raportul rarității sau valorii artistice)”.[2]
Întotdeauna și-a manifestat dorința pentru modernizarea bibliotecilor și pentru noțiunea de informație.
Spre sfârșitul vieții a realizat o sinteză de mare anvergură, Istoria cărții românești de la începuturi până la 1918, scriere care include totalitatea cunoștințelor sale teoretice și practice în domeniul bibliogiei.
A decedat la 7 februarie 1969 la București, la vârsta de 53 ani.
Mircea Tomescu a fost preocupat de cercetarea istoriei cărții și bibliologie, lăsând o operă importantă pentru epoca sa și pentru școala care continua linia istorico-filologică.
Lucrări ale bibliologului Mircea Tomescu:
Conducerea războiului de coalițiuni, Tiparul „Oltenia”, București, 1932.
Știința militară și doctrina românească, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, București, 1937.
Mihail Kogălniceanu ca editor, „Bucovina” I.E. Torouțiu, București, 1941.
Un vechi lăcaș de închinare: Schitul Seaca-Mușatești (Olt), Editura Fundației Culturale Mihail Kogălniceanu, București, 1942.
Alecsandri-Eminescu: note emiesciene în drama „Ovidiu”, Editura Noastră, București, 1942.
Revista pentru istorie, arheologie și filologie: I-XVI (1822-1922): repertoriu bibliographic, Editura Cartea Românească, București, 1945.
Drama de inspirație cronicărească: repertoriu bibliografic, Editura Cartea Românească, București, 1946.
Bibliografia folklorului românesc: note critice și îndrumări tehnice, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1947.
Organizarea fondurilor și a cataloagelor, Editura Consiliului Central al Sindicatelor, București, 1956.
Calendarele românești: 1733-1830: studiu și bibliografie, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1957.
Manualul bibliotecarului căminului cultural, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1957.
Pagini din istoria tiparului și a cărții românești, [s.l], [s.n.], 1965-1967.
Istoria cărții românești: de la începuturi până la 1918, Editura Științifică, București, 1968.
Cartea românească în perioada coresiană, București, Centrul de Multiplicare al Universității București, 1969.
Lucrări despre bibliologul Mircea Tomescu:
Gheorghe, Buluță; Victor, Petrescu, Galeria bibliologilor români, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2003.
Gheorghe, Buluță; Victor, Petrescu, Bibliologia românească. Idei. Portrete. Controverse, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008.
Gheorghe, Buluță; Victor, Petrescu; Emil Vasilescu, Bibliologi români: Dicționar, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2011.
[1] Mircea Tomescu, Istoria cărții românești: de la începuturi până la 1918, Editura Științifică, București, 1968, pp. 5-6.
[2] Gheorghe Buluță; Victor Petrescu, Galeria bibliologilor români, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2023, p. 71.
