Ilustrațiile lui Constantin Baciu în publicațiile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Constantin Baciu (1930-2005) este o personalitate reprezentativă pentru arta plastică din România, recunoscut pentru lucrările sale de grafică de șevalet și de pictură, pentru contribuția sa remarcabilă în domeniul ilustrației de carte și pentru desenele publicate în presă.

 De Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, a organizat o masă rotundă numită „Ilustrația de carte / In memoriam Constantin Baciu” – un prilej de reflecție asupra rolului cărții în societatea contemporană și asupra importanței protejării creației intelectuale.

Instituită de UNESCO în anul 1995, Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor este celebrată anual pe 23 aprilie. Această dată a fost aleasă pentru a comemora una dintre cele mai influente figuri ale literaturii universale, William Shakespeare, dar este asociată și cu alte nume sonore din literatura universală, precum Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vega, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon.

În țara noatră, prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor coincide cu Ziua Bibliotecarului din România – un moment dedicat atât cărții, cât și celor care o păstrează vie și accesibilă publicului.

Întâlnirea dedicată memoriei pictorului și graficianului Constantin Baciu a fost moderată de către prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române. Într-un dialog deschis, acad. Mircia Dumitrescu, conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București și prof. univ. dr. Călin Andrei Mihăilescu au scos în evidență rolul cărții în societatea contemporană, importanța ilustrației în construcția sensului narativ, necesitatea protejării creației intelectuale și viitorul bibliotecilor ca spații de cultură și educație, într-un context cultural marcat de transformări accelerate ale modului de consum al informației.

În discursul său, conf. univ. dr. Mireille Rădoi a propus o reflecție asupra declinului lecturii și asupra transformărilor modului în care societatea contemporană accesează cunoașterea, iar Călin Andrei Mihăilescu a abordat relația dintre text și imagine dintr-o perspectivă teoretică și personală.

Oferind o perspectivă asupra evoluției ilustrației, asupra condiției artistului și referindu-se la personalitatea lui Constantin Baciu, acad. Mircia Dumitrescu a afirmat: „Constantin Baciu a avut o viață dificilă, uneori nedreaptă, dar o forță interioară remarcabilă. A fost un artist cu o capacitate de sinteză extraordinară, apreciat inclusiv de personalități precum Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Oameni ca el trebuie readuși în memoria publică, întrucât sunt repere ale culturii noastre și fie nu au fost cunoscuți în timpul vieții, în ciuda contribuțiilor lor incontestabile fie, dacă au fost cunoscuți, după moarte, au fost prea curând uitați”.[1] De asemenea, cu ocazia unei expoziții, organizate în 2006, la Galeria „Eleusis” din Iași, cu lucrări de desen și gravură ale lui Constantin Baciu, cu modestie și simplitate, același Mircia Dumitrescu, elogiind arta celui care a fost Constantin Baciu, dezvăluia lucruri inedite din viața artistului român: „Un artist format o vreme la școala ieșeana de artă, care a fost dat afară din facultate pentru că a cântat în sală Deșteaptă-te, române, care a spălat apoi vagoane în Gara din Iași, ca apoi să fie reprimit la Facultatea de Arte din Cluj. Nu pot vorbi despre arta lui Constantin Baciu, pentru că ea vorbește singură pentru el. Pot spune însă că, toată viața lui, a fost un om ce a dăruit și care s-a bucurat să dăruiască”.[2]

Constantin Baciu și-a început studiile la Academia de Belle-Arte din Iași (1947) și le-a continuat la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. A absolvit Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din București, în 1956. A debutat la Iași în 1949, iar prima sa apariție internațională a avut loc la Sofia (Bulgaria) în 1953. A participat la numeroase expoziții din țară și din străinătate cu lucrări de grafică și pictură.

Prima expoziție personală a fost organizată în martie – aprilie 1972, în București, la Galeria „Apollo”, cuprinzând 12 lucrări de pictură. În același an (8-21 aprilie), a expus și la Galeria „Lydie Ray” din Bienne (Elveția) un număr de 36 de lucrări.

Au fost organizate două expoziții personale postum în 2006: la Galeria „Eleusis” din Iași, cu lucrări de desen și gravură, apoi la Galeria „Frunzeti” din Bacău, cu 44 lucrări de grafică. În 2011, au fost prezentate lucrări de grafică în cadrul unei expoziții de grup, la Galeria „Eleusis”.

De-a lungul carierei, a fost distins cu numeroase premii naționale și internaționale, printre care: Premiul Festivalului Tineretului de la Moscova, 1957; Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru grafică și șevalet, 1958; Medalia de Aur la Concursul Internațional „Pacea Lumii”, Leipzig, 1959; Laureat al concursului „Cele mai frumosase cărți” (pentru Amintiri din copilărie), 1969; Premiul pentru ilustrații la volumul „1907” de Tudor Arghezi, în cadrul Concursului Internațional „Cele mai frumoase cărți ale lumii”, Leipzig, 1978; Premiul Național pentru ilustrație de carte pentru Poezii de Alphonse de Lamartine și Corbul de Edgar Allan Poe, în 2001.

Format în spiritul marilor școli artistice românești și influențat de profesori precum Corneliu Baba, în creațiile sale, Baciu folosește adesea simboluri inspirate din folclor și din universul rural, pe care le reinterpretează într-o manieră contemporană.

Constantin Baciu a acordat un loc important ilustrației de carte, domeniu în care sensibilitatea sa artistică s-a manifestat într-un mod aparte. Pentru el, ilustrația reprezenta o reinterpretare a schiței din spatele textului și o formă de decriptare vizuală care dubla, completa și uneori chiar deschidea noi sensuri ale lecturii.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București deține un număr de 14 volume, în special, de literatură română, semnate de către Constantin Baciu, ca ilustrator. Cele mai căutate ediții ilustrate de artistul român au apărut la Editura Tineretului, între anii 1959 și 1968. Se poate observa că ilustrațiile sale de carte nu sunt simple completări vizuale ale textului, ci adevărate interpretări plastice care îi îmbogățesc sensurile. Artistul român reușește să creeze imagini care dialoghează profund cu textul, surprinzând atmosfera, emoția și simbolistica acestuia.

De asemenea, ilustrațiile artistului din cuprinsul cărților scriitorilor preferați (I. Creangă, M. Sadoveanu, C. Hogaș, T. Arghezi, I.L. Caragiale ș.a.) se remarcă prin linia elegantă surprinzând cu nerv momente comice și prin tușul aerat evocator al peisajului pitoresc.

Ilustrațiile realizate de Constantin Baciu, pentru volumul Amintiri din copilărie de Ion Creangă, sunt considerate printre cele mai emblematice interpretări grafice ale acestei opere, fiind premiate la concursul „Cele mai frumoase cărți ale anului 1968”.

Folclorul românesc reprezintă principala sa muză pentru ilustrațiile sale de carte, remarcându-se: motivele tradiționale, costumele populare stilizate și peisajele rurale reinterpretate. Umorul, spontaneitatea, invenția îi permit lui Baciu ca ilustrațiile sale, între figurativ și decorativ, să interpreteze textul și să îl amplifice, oferind cititorului o experiență de lectură extinsă, iar cărțile pe care le-a ilustrat de-a lungul vieții devin un amestec fermecător de cuvinte și imagini.

Întreaga sa operă a fost analizată în multe articole semnate de criticii de artă. În acest sens, rețin atenția aprecierile criticului și istoricului de artă român, Constantin Prut: „În oricât de puține pagini s-ar scrie istoria artei contemporane românești, numele lui Constantin Baciu nu poate lipsi. Cu uimitorul său talent de pictor și grafician, el se preumblă adesea prin codrii lui Hogaș și Sadoveanu și, când răsfoim cărțile lor, codrii aceștia dezveliți de tușurile lui, sunt mai proaspeți, mai plini de frunze, mai cutremurați de umbrele istoriei”.[3]

Cuvinte elogioase la adresa ilustrațiilor de carte au fost rostire și de către Petre Nicolescu: „Conu Baciu, cum îi spunea scriitorul Petre Ghelmez, […] făcuse într-un mod impecabil grafica multor cărți, premiate de altfel, din opera scriitorului: Mânzul de Vânt, Cvartet, Măgărușul, Băiatul și Pădurea. Cărțile erau cu adevărat de invidiat. Scrisul catifelat, înălțător al prozatorului, se îmbina perfect cu viziunea aleasă, modernă, a graficianului Constantin Baciu”.[4]

Excelent desenator, cu entuziasm și spontaneitate, descinzând ca tipologie spirituală din Ion Creangă, cu o ironie bonomă, nu sarcastică și amară, Baciu a reușit să creeze un limbaj vizual distinct, în care tradiția și modernitatea coexistă armonios, artistul explorând teme precum identitatea, memoria și relația omului cu mediul înconjurător.

Volumele semnate de Constantin Baciu, ca ilustrator, aflate în colecția Biblilotecii Centrale Universite „Carol I”din București:

• Arghezi, Tudor, Prisaca, Editura Ion Creangă, București, 1990.
• Cassvan, Sarina, Între pană și spadă, Editura Tineretului, București,1963.
• Christensen, Andrée, Să fie Apocalipsa!, Editura Evenimentul, Cluj Napoca, 2000.

  

• Everac, Paul, Ședința balerinelor, Editura Albatros, București, 1978.
• Ghelmez, Petre, Cvartet, Editura Vinea, București, 1997.
• Ghelmez, Petre, Măgărușul, Editura Ion Creangă, București, 1984.
• Ghelmez, Petre, Mînzul de vînt, Editura Ion Creangă, București, 1979.
• Kerim, Silvia, Bunica albă, Editura Ion Creangă, București, 1986.
• Lungu, Alexandru D., Duminicile unei veri, Editura Ion Creangă, București, 1991.
• Pereș, Pavel, Gând încremenit în lumină, Editura Marcela Penes, București, 2011.
• Preda, Marin, Niculaie Moromete, Editura Ion Creangă, București, 1990.
• Sadoveanu, Mihail, Cîntecul amintirii, Editura Ion Creangă, București, 1975.
• Săraru, Dinu, Niște țărani, Editura SemnE, București, 2007.
• Velea, Nicolae, Călător printre înțelepciuni, Editura Albatros, București, 1975.

Bibliografie:

Acozmei, Constantin, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani: aniversări și comemorări 2020, https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2024/11/scriitori-si-publicisti-2024-ww.pdf, accesat în mai 2026.

Barbosa, Octavian, Dicționarul artiștilor români contemporani, Ed. Meridiane, București, 1976.

Prut, Constantin, Dicționar de artă modernă și contemporană, Ed. Polirom, Iași, 2016.

„Constantin Baciu și arta ilustrației: între cuvânt și imagine. Dezbatere despre sens și memorie culturală”, Agenția de CArte, publicat pe 27 aprilie 2026, https://www.agentiadecarte.ro/2026/04/constantin-baciu-si-arta-ilustratiei-intre-cuvant-si-imagine-dezbatere-despre-sens-si-memorie-culturala/, accesat în mai 2026.

„Galeria de Arta Eleusis și-a deschis porțile la Biblioteca Universitară cu doi artiști români de marcă”, Ziarul de Iași, publicat pe 5 noiembrie 2006, https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/galeria-de-arta-eleusis-si-a-deschis-portile-la-biblioteca-universitara-cu-doi-artisti-romani-de-marca/, accesat în mai 2026.

[1] „Constantin Baciu și arta ilustrației: între cuvânt și imagine. Dezbatere despre sens și memorie culturală”, Agenția de CArte, publicat pe 27 aprilie 2026, https://www.agentiadecarte.ro/2026/04/constantin-baciu-si-arta-ilustratiei-intre-cuvant-si-imagine-dezbatere-despre-sens-si-memorie-culturala/, accesat în mai 2026.

[2] „Galeria de Arta „Eleusis” și-a deschis porțile la Biblioteca Universitară cu doi artiști români de marcă”, Ziarul de Iași, publicat pe 5.11.2006, https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/galeria-de-arta-eleusis-si-a-deschis-portile-la-biblioteca-universitara-cu-doi-artisti-romani-de-marca/, accesat în mai 2026.

[3] Acozmei Constantin, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani: aniversări și comemorări 2020, p. 17, https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2024/11/scriitori-si-publicisti-2024-ww.pdf, accesat în mai 2026.

[4] Ibidem, p. 17.