„Cartea îndeplinește nu numai minunea de a ne pune în contact cu semenii noștri depărtați în timp și spațiu; cartea îndeplinește fapta de mirare de a ne face să trăim în afară de minciună, nedreptate și prejudecăți. În aceste urne sacre, în care poeții și cugetătorii și–au închis inimile, găsim acea putere fără moarte care mișcă umanitatea înainte de progresul ei necontenit…”.[1]
Dan Simonescu s-a născut la 11 decembrie 1902, la Câmpulung Muscel și a decedat la 11 martie 1993, la București, la vârsta de 90 de ani.
Licențiat în Litere și Filosofie la Universitatea din București (1925), obține titlul de doctor în anul 1938. A fost paleograf la Arhivele Statului București, în perioada 1924-1925, profesor de liceu la Câmpulung Muscel și București, între anii 1926-1927, apoi asistent-bibliotecar la Universitatea din București, la Facultatea de Litere și Filosofie, având/susținând Seminarul de Istoria Literaturii Române, începând cu anul 1927.
A colaborat cu Ioan Bianu în perioada în care a fost bibliotecar la Biblioteca Academiei Române (Secția Manuscrise și Cărți Vechi Românești), în perioada 1931-1943, pentru realizarea Bibliografiei Românești Vechi. A predat și la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu”din București, între anii 1935-1938.
Din anul 1941, a ocupat prin concurs postul de profesor suplinitor, apoi, din 1942,de profesor titular, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la Catedra de Istoria Literaturii Române Vechi. După îndepărtarea de la catedră, în anul 1952, a susținut cursuri la secția de Biblioteconomie a Școlii Tehnice de Activiști Culturali, între anii 1953-1958 și apoi, a ocupat postul de cercetător științific principal la Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române. În perioada 1963-1969, a devenit profesor la Institutul Pedagogic de 3 ani, la Secția Biblioteconomie, din cadrul Universității din București și a fost reintegrat, în 1968, ca profesor la Facultatea de Limba și Literatura Română din cadrul aceleiași universității, de unde se va pensiona în 1972.
Din 1992, este numit membru de onoare al Academiei Române. A adunat și publicat materiale privitoare la Bibliografia Românească Veche (volumul 3, fasc. 3-8 și volumul 4, complementar, cuprinzând addenda et corigenda la toate cele trei tomuri anterioare).
Abordează pluridisciplinar istoria cărții românești și realizează numeroase investigații bibliologice și cercetează activitatea tipografică a orașului București, (de la prima tipografie a Mitropoliei, din 1678 până la sfârșitul perioadei vechi, 1830) și activitatea culturală a mai multor centre caligrafice și tipografice din secolele trecute, precum cel de la Târgoviște, cel de la Mânăstirea Neamț și cel de la Mânăstirea Cetățuia din Iași.[2]
A descris și analizat manuscrise medievale, monumente ale artei caligrafiei și miniaturii europene, aflate în colecțiile din România: Codex Aureus, Codex Burgundus.
În anul 1976, a elaborat primul manual românesc de bibliografie (Curs de teorie a bibliografiei) și primul manual de bibliologie, destinat elevilor din clasele a XI-a și a XII-a, de la liceele de filologie și istorie. În acest context, în 1979, a fost introdusă pentru prima dată, știința cărții ca materie obligatorie în programa didactică la specializarea Biblioteconomie.[3]
În concepția sa, bibliografia este legată, ca și biblioteconomia, de tehnica muncii intelectuale.[4]
Opera sa bibliologică fiind dublată de activitatea în învățământul de specialitate, Dan Simonescu a format, în acest sens, multe generații de bibliotecari, care și astăzi îi păstrează o frumoasă amintire, reprezentând, astfel, linia istorică și teoretică în evoluția bibliologiei românești.[5]
„Dan Simonescu, unul dintre cărturarii noștri care a atins recunoașterea cea mai înaltă în istoria literaturii române vechi și a culturii noastre prin carte, nu a părăsit niciodată domeniul bibliologiei pe care l-a slujit șase decenii ca bibliograf, bibliotecar, profesor de biblioteconomie și autor de manuale în diferite sectoare ale științei cărții”. (Virgil Cândea).[6]
Principalele lucrările ale lui Dan Simonescu:
- Din istoria presei românești: „Republica Română”, Paris, 1851 – Bruxelles, 1853, Cartea Romanească, București, 1931.
- Ioan Vodă Caragea și traducerile lui din Goldoni, s.n, București, 1935.
- Literatura românească de ceremonial: condica lui Gheorgachi, 1762: studiu șt text, Fundația Regele Carol I, București, 1939.
- Schitul Mărculești-Flămânda din Câmpulung-Muscel: documente, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, București, 1943.
- Nicolae Cartojan: (1883-1944), Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, București, 1945.
- Ion Bianu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966.
- Probleme actuale cu privire la reconsiderarea cronicilor, Societatea de Ştiinţe Istorice şi Filologice, București, 1966.
- Cronici și povestiri românești versificate: (sec. XVII-XVIII), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967.
- Baza folclorică a artei literare a lui Mihail Kogălniceanu, [s.n.], București, 1968.
- Monografia primei școli publice din Câmpulung Muscel, [s.n.], Pitești, 1970.
- Le livre grec imprimé en Roumanie: (1642-1830), Institute for Balkan Studies, Thessaloniki, 1974.
- Cronica anonimă a Moldovei: 1661-172, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1975.
- Pagini din istoria cărții românești (împreună cu Gheorghe Buluță), Ed. Ion Creangă, București, 1981.
- Contribuții (Literatură română medievală), Ed. Eminescu, București, 1984.
Lucrări despre Dan Simonescu:
- Berciu-Drăghicescu, Adina, Personalități ale științelor informării și documentării din spațiul românesc, Editura Universității din București, București, 2008.
- Buluță, Gheorghe; Petrescu, Victor, Galeria bibliologilor români, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2003.
- Buluță, Gheorghe; Petrescu, Victor, Bibliologie românească. Idei. Portrete. Controverse, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008.
- Buluță, Gheorghe; Petrescu, Victor; Vasilescu, Emil, Bibliologi români: dicționar, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2011.
[1]Dan Simonescu; Gheorghe Buluță, Pagini din istoria cărții românești, Editura Ion Creangă, București, 1981, p. 1.
[2]Gheorghe Buluță; Victor Petrescu, Bibliologie românească. Idei. Portrete. Controverse, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008, p. 41-42.
[3]Gheorghe Buluță; Victor Petrescu, Galeria bibliologilor români, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2003, p. 37.
[4]Ibidem, p. 38.
[5]Ibidem, p.36.
[6]Dan Simonescu, Contribuții (Literatură română medievală), Ed. Eminescu, București, 1984, cop. IV.
