La începutul lunii octombrie 2023, la Craiova, a fost inaugurat Muzeul Cărții și Exilului Românesc, menit să pună la dispoziția publicului documente și opere create în străinătate, de către personalități care aparțin culturii române. Noua instituție se află în subordinea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj și ideea înființării sale a pornit de la o întâlnire între reprezentanții Bibliotecii și academicianul Basarab Nicolescu, cu prilejul unui colocviu dedicat nașterii lui Vintilă Horea. „Domnul Basarab Nicolescu mi-a mărturisit că îl preocupa de ceva vreme un gând care nu îi dădea pace. Dorea să își doneze colecția personală de cărți, afișe, manuscrise, mărturie a vieții culturale românești din străinătate, în special zona Paris”, mărturisește Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj, în interviul acordat revistei De Spiritu et Anima, la inițiativa directorului general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, doamna conf. univ. dr. Mireille Rădoi.
După cum aflăm și de pe pagina de prezentare muzeulexiluluiromanesc.ro, pe care vă invităm să o accesați, „Arhivele aflate în patrimoniul muzeal reprezintă o mărturie solidă, o frescă documentară a activității culturale, științifice și artistice întreprinse de personalități ale exilului românesc, precum și un neprețuit instrument de cercetare pentru toți cei preocupați de creațiile și memoria oamenilor de cultură, stabiliți pe întreg mapamondul în răstimpul monopolizat de comunismul românesc.”
Vă invităm să aflați mai multe despre acest muzeu unic în țară și despre colecțiile care există deja, cuprinzând domenii ca literatură, istorie, științe juridice, teatru, cinematografie, pictură, sculptură și muzică, din interviul care urmează.
Redacția De Spiritu et Anima
*
De Spiritu et Anima: Cum a luat naștere Muzeul Cărții şi Exilului Românesc? Cum a apărut ideea și, apoi, cum a putut fi concretizată, mai ales din punct de vedere financiar?
Lucian Dindirică: În spatele acestei idei stă o frumoasă poveste de colaborare între Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” și academicianul Basarab Nicolescu. În luna decembrie a anului 2015, ne-am întâlnit la Craiova, la colocviul dedicat centenarului nașterii lui Vintilă Horia, organizat de Biblioteca Aman. Domnul Basarab Nicolescu mi-a mărturisit că îl preocupa de ceva vreme un gând care nu îi dădea pace. Dorea să își doneze colecția personală de cărți, afișe, manuscrise, mărturie a vieții culturale românești din străinătate, în special din zona Paris. Vă mărturisesc sincer că toată noaptea care a urmat nu m-am gândit decât la asta, simțeam că trebuie să fac ceva pentru a ajuta ca această colecție să fie pusă în valoare și să acopere un gol care exista în cultura românească, reprezentat de perioada comunistă. Era șansa de a face ceva pentru reîntregirea culturii naționale. A doua zi, m-am reîntâlnit cu domnul academician Basarab Nicolescu, care mi s-a confesat că fusese frământat de același gând toată noaptea. Am vizitat apoi împreună spațiile bibliotecii, am ales o sală pentru colecția domniei-sale, sală pe care am numit-o „Biblioteca Exilului din Paris – Basarab Nicolescu”. Următorul pas spre înființarea muzeului s-a produs în octombrie 2016, când am inaugurat această sală. O nouă întâlnire cu domnul academician Basarab Nicolescu a adus, cum era de așteptat, ideea înființării unui Muzeu al Cărții și Exilului Românesc. Iar „Biblioteca Exilului din Paris – Basarab Nicolescu” a devenit nucleul în jurul căruia s-a construit muzeul de care astăzi suntem atât de mândri.
În ceea ce privește concretizarea din punct de vedere financiar a acestui proiect, meritul aparține Consiliului Județean Dolj, care ne-a sprijinit încă din prima clipă. Pentru sediul muzeului a fost aleasă Casa Dianu, monument de arhitectură datând de la începutul secolului XX, care a fost reabilitat, consolidat și amenajat prin proiectul european „Valorificarea durabilă a monumentului istoric Casa Dianu din localitatea Craiova, județul Dolj, prin crearea unui Muzeu al Cărții şi Exilului Românesc şi introducerea acestuia în circuitul turistic”. Proiectul a fost realizat prin finanțarea de aproximativ cinci milioane de euro, obținută în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, de Consiliul Județean Dolj, în calitate de beneficiar.
De Spiritu et Anima: Ce aduce nou acest muzeu în peisajul cultural românesc?
L.D.: Muzeul Cărții și Exilului Românesc este un muzeu unic în țară. Noua instituție este fondată în jurul a două direcții principale. În zona de muzeu al cărții am integrat donațiile academicienilor Dan Berindei și Dinu C. Giurescu, intrate în patrimoniul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” în anul 2013, precum și alte colecții de carte juridică, dar nu numai. Secția care acoperă Exilul Românesc este alcătuită din fonduri remarcabile, donații de o excepțională valoare culturală. Practic, în Muzeul Cărții și Exilului Românesc sunt reunite moștenirile culturale create în exil de către românii noștri, care, deși au fost nevoiți să trăiască departe de țară, au continuat să trăiască și să simtă românește. Muzeul cuprinde fonduri și colecții extrem de necesare pentru reîntregirea culturii naționale cu ceea ce nouă ne place să numim tezaurul cultural românesc realizat în afara țării.
De Spiritu et Anima: Momentul inaugural a prilejuit lansarea cărții Memoria Emigrației a lui Florea Firan. Ce ne puteți spune despre acest eveniment și despre volum, în sine?
L.D.: Lansarea volumului Memoria Emigrației – 100 de scriitori prezentați monografic, autor Florea Firan, a făcut parte dintr-o serie de sesiuni, dezbateri, mese rotunde, organizate în cea de-a doua zi a evenimentului cultural de amploare, care a marcat inaugurarea Muzeului Cărții și Exilului Românesc. Apărut la Editura Scrisul Românesc – Fundația Editura, 2023, volumul conturează, în aproximativ 700 de pagini, dimensiunile dramatice ale exilului celor peste 100 de autori emigranți, afirmați prin excelență în literatură sau în alte domenii adiacente. Lansarea acestui volum s-a bucurat, așa cum ne și așteptam, de altfel, de un mare interes, iar alegerea Muzeului Cărții și Exilului Românesc pentru lansare ne-a demonstrat, încă o dată, cât era de necesară această instituție de cultură.
De Spiritu et Anima: Care este profilul expozițiilor pe care un vizitator le poate descoperi în cadrul acestui muzeu?
L.D.: Muzeul Cărții și Exilului Românesc însumează în acest moment 38 de colecții, acoperind domenii diferite: literatură, istorie, științe juridice, teatru, cinematografie, pictură, sculptură, muzică. Din patrimoniul Muzeului fac parte fonduri de documente și colecții personale ale academicianului Dinu C. Giurescu, istoricului Dan Berindei, ale academicianului Basarab Nicolescu, scriitorilor Mircea Eliade, Leonid Mămăligă, Vintilă Horia, Cicerone Poghirc, Andrei Codrescu, Cezar Vasiliu, Ion Deaconescu, regizorilor Andrei Șerban şi Paul Barbăneagră, artiștilor plastici Corneliu Șerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou şi Constanța Buzdugan, muzicienii Octav Calleya și Horia Dinu Nicolaescu, soților Rodica şi Şerban-Viorel Stănoiu, soților Ileana și Romulus Vulpescu, istoricului V. Veliman şi ale altor importanţi oameni de cultură.
De Spiritu et Anima: Vă rugăm să ne vorbiți, pe larg, despre viitoarele evenimente și proiecte culturale pe care ați dori să le realizați.
L.D.: Muzeul va fi un spațiu interactiv, un centru de cercetări multidisciplinare avansate. Vizitatorii noștri vor găsi aici un loc de întâlniri și dezbateri, dotat cu tehnică și aparatură performante. Cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, vom înființa în incinta muzeului un institut de cercetare. Un alt proiect menit să încurajeze tinerii cercetători este înființarea, de anul viitor, a unor burse de cercetare, care vor purta numele donatorilor Muzeului Cărții și Exilului Românesc. În perioada următoare vom organiza evenimente și proiecte culturale, având în vedere că, așa cum am spus încă de la începutul acestui proiect, Muzeul Cărții și Exilului Românesc va fi un spațiu interactiv.
De Spiritu et Anima: O ultimă întrebare care, cu siguranță, stă pe buzele multora: Care ar fi argumentele care ne-ar determina, pe viitor, să vizităm Muzeul Cărții şi Exilului Românesc?
L.D.: Aș începe prin a vă invita pe dumneavoastră să ne vizitați, pentru ca apoi să scrieți despre ceea ce ați văzut. Deoarece aveți ce vedea. Manuscrise inedite, frânturi din viața românilor noștri valoroși, plecați departe de țară câteva decenii, afișe și înregistrări ale spectacolelor puse în scenă, în capitale culturale internaționale, de regizori, muzicieni, scenariști români. Sunt spectacole de excepție, la care publicul din România nu a avut acces până acum, dar care au încântat milioane de străini. Opere ale unor artiști plastici români, de renume internațional, precum Corneliu Șerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, sunt acum, acolo unde le este locul. Pe pământ românesc.
