Excelență în Educație – Interviu cu prof. univ. dr. ing. Doina Banciu

Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu este o personalitate marcantă a comunității științifice și academice din România, un specialist de elită în domeniul informaticii aplicate, al digitalizării și al managementului informației. Începând cu luna mai a anului 2024, domnia sa exercită funcția de Președinte al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), o instituție cu o îndelungată tradiție științifică. Alegerea sa la conducerea acestui for a confirmat o carieră de peste cinci decenii dedicată cercetării științifice, inovației și învățământului superior.

Cariera profesională a doamnei Doina Banciu a debutat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), făcând parte din primele generații de cercetători în domeniul tehnologiei informației din țara noastră. În cadrul ICI București, a parcurs toate etapele afirmării profesionale, ocupând inclusiv funcția de Director General în perioada 2001–2016. Sub coordonarea sa, au fost implementate sisteme informatice de referință la nivel național, generând punți solide între cultură, educație și tehnologia informației. Un alt pilon central al activității domniei sale îl reprezintă cariera didactică universitară, prin care a format generații de specialiști și a coordonat doctorate în domenii interdisciplinare, promovând constant standardele de excelență și corectitudine în cercetare. Din anul 2018 până în 2024, a condus și Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu” al AOSR (ICAI), o structură dedicată proiectelor avangardiste cu fonduri naționale și europene.

Pe plan internațional, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a activat ca reprezentant național în diverse programe strategice internaționale, precum Planul eEurope+ al Comisiei Europene privind digitizarea țărilor în curs de aderare sau Programul ”Space for Peace and Security” al NATO. Este, de asemenea, un membru respectat în asociații francofone și globale, deținând poziții de conducere, precum cea din biroul executiv al Asociației Internaționale a Școlilor Francofone de Știința Informării (AIESI). Activitatea sa recunoscută i-a adus numeroase distincții academice de-a lungul anilor, inclusiv titlul de Doctor Honoris Causa din partea unor universități de prestigiu din țară.

Pentru activitatea sa a fost decorată cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler. Pentru calitățile sale profesionale și în domeniul educației, a primit statutul de consilier onorific al Universității „Aleksandër Moisiu” din Durrës.

Paralel cu managementul instituțional de vârf de la nivelul Academiei Oamenilor de Știință din România, doamna Doina Banciu a rămas profund atașată de evoluția structurilor info-documentare. Această pasiune a dus la crearea și coordonarea Simpozionului Internațional „Slove Muscelene”, un eveniment cultural-științific de referință, care a ajuns la ediția a XVIII-a. Desfășurat în mod tradițional în spații încărcate de istorie (Vila Golescu din Câmpulung Muscel, Primăria Municipiului Câmpulung, construită la începutul secolului al XX-lea, Băile Bughea, existente din 1837), simpozionul este organizat de AOSR alături de parteneri de prestigiu, precum Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația DigiLib Muscel.

Ediția a XVIII-a a simpozionului „Slove Muscelene” s-a concentrat pe o temă de maximă actualitate: „Biblioteca, precursor al Inteligenței Artificiale”. Evenimentul a reunit academicieni, cercetători, profesori universitari și specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor. O altă bornă importantă a constituit-o ediția a XV-a, care a avut ca scop dezbaterea strategiilor privind finanțarea bibliotecilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență și modernizarea infrastructurii culturale. Dincolo de valoarea dezbaterilor academice, ediția a fost marcată de lansarea volumului aniversar „Slove Muscelene – Ediție jubiliară 15 ani” (apărut la Editura Tehnică) și de acordarea unei burse de studiu private – „Bursa Banciu” – în străinătate pentru un tânăr bibliotecar, demonstrând sprijinul activ acordat noilor generații de specialiști. Prin această manifestare, Câmpulung Muscel redevine anual o veritabilă capitală a dialogului dintre tezaurul istoric scris și soluțiile digitale de ultimă generație.

Flaviu Predescu: Doamna Președinte, aveți o carieră prodigioasă, de peste 50 de ani în informatică, un domeniu care s-a transformat radical din anii ’70 și până astăzi. Privind retrospectiv, care au fost cele mai mari provocări profesionale și de management pe care le-ați întâmpinat în parcursul dumneavoastră la vârful cercetării românești?

Prof. univ. dr. Doina Banciu: Profesional, din punct de vedere informatic, a fost trecerea de la sistemele centralizate (calculatoare mari, informatica concentrată în jurul unui calculator) la PC-uri și regândirea modului de abordare a informatizării. Apoi, reconstrucția sistemelor în formule de tip „cloud”. La ICI București, am construit într-un institut de cercetare primul cloud dedicat cercetării, o experiență utilă pentru cercetători, dar și o provocare managerială. Și, evident, dezvoltarea fără precedent a comunicațiilor și implicit susținerea în siguranță a domeniilor.ro împotriva atacurilor cibernetice de orice fel.

Un moment special a fost întâlnirea cu bibliotecile în jurul anului 1980, în care rigoarea informatică se întâlnea cu abordarea literară. Îmi amintesc că atunci când proiectam sistemul informatic de la Biblioteca Centrală de Stat, astăzi Biblioteca Națională, după ce terminam de finalizat o procedură, un coleg bibliotecar își amintea că mai e ceva, ceea ce schimba integral logica programului deja scris. A fost o perioadă fascinantă; atunci conduceam echipa de cercetare-proiectare, care nu avea experiență în domeniul bibliotecilor, care a trebuit să învețe normele ISBD, formatele MARC și multe reguli și proceduri specifice. Și aici, la BCU, după 1990, când s-a început informatizarea, au fost anii de cercetare împreună cu colegi din bibliotecă și de la ICI, pentru că urmau a fi implementate alte tipuri de programe.

La Universitatea din București, când am fost șef de departament, am reușit să realizăm primul ghid al universității pe calculator și să dotez departamentul care aparținea de Facultatea de Litere cu PC-uri pentru studenți și cadre didactice. Și atunci a fost o provocare managerială, ca și crearea masteratului „Managementul Informațiilor și Documentelor”. Concomitent cu activitatea la BCU, am fost director în Guvernul României, Direcția Reforma administrației și dezvoltare socială, care presupunea modernizarea prin informatizarea administrației și implicarea ONG-urilor în societate. O experiență care mi-a folosit în managementul instituțiilor pe care le-am condus și în susținerea dezvoltării societății civile.

Flaviu Predescu: Ați preluat conducerea Academiei Oamenilor de Știință din România într-un moment în care vizibilitatea cercetării este esențială. Cum evaluați activitatea și dinamica instituției de când sunteți președinta acestui for și ce schimbări majore ați reușit să implementați în această perioadă?

Prof. univ. dr. Doina Banciu:  Nu putem vorbi de schimbări majore în doi ani, putem, însă, vorbi de ramificarea unor activități și creșterea vizibilității Academiei în mediul digital și nu numai. Instituția are tradiție, dar este într-o dinamică continuă, așa cum arată clasamentele internaționale. Să menționez doar rezultatele din acești ultimi doi ani, așa cum sunt ele prezentate de SCIMAGO. Academia Oamenilor de Știință din România se poziționează pe un loc fruntaș în ierarhia științifică a clasamentelor SCIMAGO. În conformitate cu statisticile SCIMAGO pentru anul 2026, Academia Oamenilor de Știință din România se situează, în rândul Academiilor și Institutelor de cercetare, pe locul al treilea în clasamentul general, după Academia Română, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași al Academiei Române, avansând un loc față de anii precedenți.

O direcție căreia i-am acordat atenție specială a fost deschiderea către cooperare națională și internațională. Deschiderea internațională a Academiei prin cooperările și colaborările internaționale este o preocupare permanentă, materializată prin vizite ale unor cercetători de excepție, precum prof. Alain Fischer, fost președinte al Academiei de Științe a Franței, prof. Maria Campolongo, fost director al DG-CONNECT de la Uniunea Europeană, prof. Shkelqim Fortuzi, rector al Universității “Aleksandër Moisiu” Durrës, și prof. Azeta Tartaraj, prorector, de la Universitatea Durrës din Albania și mulți alții.

Apoi, protocoalele de colaborare cu instituții de învățământ și cercetare din țară și din străinătate, precum cel cu Politehnica din București, încheiat chiar în acest an, și cel cu Institutul Francez din România. De altfel, împreună cu Ambasada Franței și cu Institutul Francez, edităm, de doi ani, lucrările Simpozionului Cercetării Științifice Francofone în Europa Centrală și Orientală, care are loc anual.

Cooperarea internațională o dezvoltăm prin manifestări și proiecte de larg interes, dar și prin contacte directe cu reprezentanți ai corpului diplomatic acreditați la București (Franța, Grecia, Bulgaria, Austria, Croația ș.a.). Pe linia unui alt proiect al Academiei Oamenilor de Știință din România, „Valențele feminității”, am încercat să aducem această acțiune la cerințele actuale ale societății. Avem câteva proiecte pe care le-am susținut pentru promovarea femeilor, și amintesc aici „Professional Female Connections in the Balkans: AI-driven Platform for Cultural Diplomacy & Leadership”, finanțat de noi, care are ca obiectiv lansarea unei platforme digitale bazate pe inteligența artificială, în care tinerele pot să identifice modele sau experiențe similare ale unor doamne cu cariere de succes. Proiectul se bucură de interes, în special în sud-estul Europei.

Un proiect la care ținem foarte mult este proiectul FEM (Femei în Excelență și Mentorat), proiect de voluntariat prin care ne-am propus să susținem/mentorăm tinere la început de carieră pentru a se dezvolta profesional, etic etc.

Un element de noutate a fost crearea unui sistem de mentori pentru tineri. Mentoratul a fost lansat anul trecut – pentru prima dată în Academie –, cu scopul de a sprijini tineri cercetători care au câștigat proiecte finanțate de AOSR prin competiție. Fiecare proiect are un mentor, o personalitate a științei, care urmărește și îndrumă echipa de cercetare pe parcursul derulării proiectului. Pentru această activitate, am elaborat un Ghid al mentorului, care să sprijine activitatea de mentorat. Acesta a fost un proiect de strategie: membrii AOSR se întâlnesc cu tânăra generație de cercetători, iar această „sinergie” poate genera noi idei și inițiative în cercetare-dezvoltare-inovare.

Flaviu Predescu: Într-o declarație trecută, menționați că vă doriți o academie recunoscută ca lider pe anumite domenii ale cunoașterii și un sprijin pentru tinerii profesioniști. Care sunt principalele proiecte strategice și planuri de viitor pe care le aveți în vedere pentru consolidarea statutului AOSR în următorii ani?

Prof. univ. dr. Doina Banciu: Suntem deja lideri, după cum arată SCIMAGO, pe unele domenii. Nu este simplu, dar avem printre membri personalități ale vieții științifice care au o contribuție semnificativă în domeniile în care lucrează. Academia este pe locul întâi în domeniile Științe Agricole și Biologice, Științele Pământului și Planetare și Farmacologie, Toxicologie și Farmaceutică, iar în alte zece domenii, precum Energie, Medicină, Inginerie, pe locul al doilea, în conformitate cu structura clasificării domeniilor în SCIMAGO (iunie 2026).

Strategia este cea cunoscută în cercetare – inovare: apropierea seniorilor de tineri. Implicarea tinerilor în manifestările noastre științifice, sprijinirea în publicarea rezultatelor cercetării în reviste de prestigiu, cotate ISI, inclusiv revistele AOSR, și mai ales mentoratul sunt acțiuni care, implicit, vor conduce la consolidarea și recunoașterea, odată în plus, a efortului instituției la dezvoltarea societății. In acest sens, ne propunem o serie de acțiuni care să atragă tineri încă din licee si mai ales, tineri care studiază în străinătate și care pot face echipe cu tineri cercetători din țară în proiecte de cercetare.

Cât privește mișcarea academică, sunt adepta creării unei forțe comune academice, cu implicarea tuturor academiilor din țară și chiar dacă, vremelnic, Academia Oamenilor de Știință din România nu a fost inclusă în diverse inițiative, am convingerea că, în final, preceptele biblice vor învinge. „Doi fac mai mult decât unul”, iar mai mulți înseamnă o forță de care trebuie să țină seama și cei care nu știu, nu pot, nu înțeleg sau nu vor să recunoască rolul cercetării și instituțiilor academice. Am lăsat la urma discuției un proiect de anvergură care nu depinde numai de noi: construirea unui sediu propriu al Academiei. Avem un teren generos lângă aeroport, dat Academiei cu mulți ani în urmă pentru construcția unei biblioteci și a sediului. Anul acesta am reușit să avem un proiect realizat pro bono de o firmă de arhitectură bine-cunoscută. Va fi dificil cu fondurile, dar nimic nu e ușor și eu personal am experiența construcției unei noi clădiri, Centru cloud de la ICI, construit fără nici o finanțare de la stat. Am gândit un sediu multifuncțional în care biblioteca să fie un centru de promovare al cunoașterii, un loc al schimburilor de idei și noi inițiative dedicat tinerilor și seniorilor cercetători. Faptul că în HG de atribuire a terenului este stipulat clar construcția și a unei biblioteci, mă motivează profesional și emoțional și voi încerca să duc la bun sfârșit acest demers.

Flaviu Predescu: Manifestarea cultural-științifică „Slove Muscelene” a atins borna simbolică a celei de-a XVIII-a ediții. Care considerați că este cel mai important mesaj pentru societatea românească transmis de această ediție și cum au abordat participanții tema referitoare la transformarea bibliotecilor în hub-uri de cultură digitală?

Prof. univ. dr. Doina Banciu: Trecutul trebuie cunoscut, respectat, asumat și omagiat. Făcând o scurtă retrospectivă, ediția a Xlll-a a fost dedicată omagierii a 500 de ani de la prima scrisoare în limba română, a boierului Neacșu din Câmpulung Muscel către Judele Barșovului. Din păcate, din motive independente de voința noastră, pe care nu le menționez aici, ediția din anul 2021 nu s-a desfășurat la Câmpulung, ci la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București, în prezența a numeroase personalități, printre care aș aminti pe regretatul academician Răzvan Theodorescu, care a fost și keynote speaker.

„Slove Muscelene” a avut și are rolul de a aduce împreună bibliotecari și informaticieni. Am considerat întotdeauna, adică de 40 de ani, de când am întâlnit această lume, că cele două profesii se bazează pe același obiect al muncii: informația, cum pot să organizez mai bine informația, să pot oferi o informare corectă, coerentă, consistentă. Inteligența artificială confirmă asta; ea se bazează pe sisteme mari de date digitale, pe care le regăsește după anumiți algoritmi și le oferă la cererea utilizatorului.

„Slove Muscelene” cred că a contribuit în primul rând la formarea unei comunități de bibliotecari-informaticieni care au avut prilejul de a afla unii de alții, de a schimba idei și experiențe, de a genera noi proiecte. „Slovele” au existat și perioade în care nici Comisia Națională a Bibliotecilor (CNB) nu a funcționat, nici alte manifestări specifice nu erau dedicate modernizării bibliotecilor prin noile tehnologii. Temele pe parcursul celor 18 ediții au „ținut pasul” cu realitatea societății și progresul informaticii. Iată, anul acesta, tema a fost „Biblioteca – precursor al inteligenței artificiale”. În ultimele 5 ediții, manifestarea a devenit o conferință internațională cu intervenții din Republica Moldova, Albania, Grecia, Suedia, Cipru, Franța, Austria ș.a. La „Slove”, se întâlnesc bibliotecari din biblioteci publice, biblioteci universitare, muzeografi și, bineînțeles, informaticieni care lucrează în cercetare sau sunt cadre universitare. Cei prezenți, directori de biblioteci, au arătat că eforturile lor manageriale se îndreaptă spre transformarea bibliotecilor în hub-uri de cultură digitală, păstrând, însă, tradițiile și misiunile lor.

Flaviu Predescu: Fiind un expert recunoscut în informatizarea structurilor info-documentare, cum vedeți viitorul bibliotecilor într-o eră dominată de Inteligența Artificială și algoritmi avansați? Mai poate supraviețui biblioteca tradițională?

Prof. univ. dr. Doina Banciu: Biblioteca versus inteligența artificială și viceversa sau biblioteca în simbioză cu inteligența artificială sunt subiecte larg dezbătute. Eu cred că scrisul, creația în general, este rezultatul minții umane, ca, de altfel, și inteligența artificială, creată tot de om. Am văzut spectacole cu roboți și poți să te întrebi: oare mai vedem mari balerini pe scenă cu expresivitate, grație și trăiri? Oare vor mai fi tineri care să muncească de mici pentru performanță în sport, muzică, balet etc.? Ca în orice domeniu al cunoașterii, bliotecile trebuie să facă față IA, să o folosească ca instrument, nu să fie dominate. Dacă nu identifică nevoile utilizatorilor și modul în care aceștia doresc să fie transmisă informația, nu își vor mai dovedi utilitatea. De aceea, marile biblioteci ale lumii încearcă să înglobeze concepte precum big data, deep learning, machine learning și altele în noi metode de stocare, regăsire și furnizare a informațiilor. Biblioteci precum Library of Congress, British Library, Biblioteca Naționala a Germaniei, Biblioteca Națională a Coreei de Sud – ca să amintesc numai câteva mari biblioteci ale lumii – au programe și proiecte dedicate și elaborează și implementează strategii care să le conserve rolul lor de hub-uri de cultură și suport pentru știință, economie și dezvoltare socială.

La rândul ei, UE finanțează proiecte care își propun să studieze modul în care IA poate fi integrată în activitatea bibliotecilor. Aș aminti aici proiectul LibrarIN finanțat prin Horizon, la care au participat 13 biblioteci naționale, inclusiv Library of Congress din SUA. Din păcate, Biblioteca Națională a României nu a fost în acest studiu. De remarcat că toate cele 13 biblioteci participante aveau, în 2021, cel puțin un proiect privind IA, iar bibliotecile din nordul Europei sunt mult mai avansate.

Încă din 2021, IFLA este preocupată de IA în biblioteci. În acest sens a creat un grup care să studieze problemele utilizării IA în biblioteci: „Artificial Intelligence Special Interest Group”, cunoscut sub acronimul SIG. Bazat pe analizele SIG, IFLA a publicat un document, Entry Point for Library and AI, în care ridică o serie de aspecte de reflectat privind oportunitățile și riscurile bibliotecarilor în contextul existenței IA. Documentul nu este nici ghid, nici un instrument pentru decidenți, dar un cadru de discuție. Probabil IFLA va revizui Internet Manifesto elaborat în 2024, astfel încât să țină cont de noile provocări.

De altfel, tot sub egida IFLA, s-a publicat în 2024 un alt document, Developing a Library Strategic Response to Artificial Intelligence, care să sprijine decidenții locali asupra utilizării IA în biblioteci. Este tot un document de reflecție, așadar nu se poate spune că există o soluție pentru acest „fenomen IA tehnologic” care să fie adoptat corect și eficient în biblioteci.

Deci, pentru bibliotecari și biblioteci va veni o vreme a unor noi abordări profesionale, a unor noi forme de competență profesională și reinginerie insitutuțională. Cine nu va ține pasul, nu va mai exista.

Flaviu Predescu: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este un partener tradițional de nădejde al AOSR în organizarea simpozionului de la Câmpulung Muscel, dar și în multe alte proiecte. Cum se materializează această colaborare la nivel instituțional și ce alte proiecte comune de anvergură aveți în plan pentru perioada următoare?

Prof. univ. dr. Doina Banciu: Am avut multe proiecte în colaborare îndeosebi în organizarea de dezbateri profesionale pe teme de interes comun. Apoi, câteva programe mari ale AOSR au fost lansate la bibliotecă și susținute de BCU „Carol I”: „Ambasadorii Științei”, „România Cunoașterii” și un proiect apropiat mie și bibliotecii – „Știință, Cultură, Diplomație”.

De-a lungul anilor s-a dovedit că acest parteneriat este mutual benefic. Prin urmare, avem în vedere mai multe proiecte noi. Aș vrea să menționez unul dintre acestea, care poate deveni un „proiect de țară”: „MoveLibrary”. Obiectivul acestuia este de a reuni inițiativele privind utilizarea IA în biblioteci, indiferent de tipul de bibliotecă, publică sau universitară și, de ce nu, cele două mari biblioteci – Biblioteca Academiei și Biblioteca Națională. Obiectivul central al proiectului este acela de a defini o strategie fezabilă și eficientă pentru biblioteci în competiția cu IA. Așa cum spuneam, cred că supraviețuirea unei biblioteci, indiferent de mărimea și poziția ei în ierarhia sistemului de biblioteci, va depinde esențial de maniera în care înțelege și folosește IA în produsele și serviciile pe care le oferă utilizatorilor. Este un proiect care aduce în prim-plan nevoia de cooperare și colaborare națională, mai ales în condițiile economice de astăzi. Evitarea suprapunerilor, promovarea și implementarea celor mai bune experiențe, partajarea unor resurse nu pot avea decât efect benefic și pentru biblioteci, și pentru utilizatori. Nu va fi un proiect ușor, bibliotecile au concurat întotdeauna, dar cred că este momentul schimbării de atitudine și mentalitate, pentru că, altfel spus, au un „dușman” comun: inteligența artificială, căreia trebuie să îi răspundă cu inteligența umană. Nu toate bibliotecile vor agrea acest proiect, cu siguranță, dar știm deja, noi, inițiatorii, că va exista o minoritate care va reprezenta motorul. Și mai știu că marile schimbări au început de la nucleul de promotori, care apoi, pas cu pas, au devenit majoritari.

Proiectul îl vom lansa în luna septembrie, la Conferința Științifică de toamnă a AOSR, intitulată „Educație și creativitate științifică în era Inteligenței Artificiale”, și la Festivalul Strada de C’Arte, eveniment devenit deja emblema Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.

Proiectul l-am denumit „MoveLibrary”, adică „biblioteca se mișcă”, pentru că el nu poate fi privit doar ca un proiect intern, ci un proiect cu rezonanță internațională în contextul comunicării globalizate și schimburilor de informații sub toate formele, în toate direcțiile și cu orice fel de conținut.

Flaviu Predescu: Ați susținut adesea că tehnologia și cultura se îmbină perfect în noua societate. În ce măsură digitalizarea documentelor și a arhivelor istorice poate proteja identitatea culturală a României în fața globalizării accelerate?

Prof. univ. dr. Doina Banciu: Globalizarea accelerată nu înseamnă anularea identității culturale. Orice națiune, țară poate fi o componentă cu identitate într-un sistem global, multinațional și extins la nivelul mapamondului. Identitatea se bazează pe patrimoniul cultural material și imaterial. Pledez pentru digitizarea colecțiilor de documente, inclusiv arhive și punerea lor în circuitul internațional. Fără acest demers, în secolul al XXI-lea, riscăm să rămânem complet uitați sau, mai grav, eronat interpretați și etichetați.

Flaviu Predescu: Începând cu ediția a XV-a a simpozionului, ați oferit anual o bursă de studiu în străinătate unui tânăr bibliotecar, încurajând direct excelența. Având în vedere valorile pe care le prețuiți cel mai mult – colaborarea, corectitudinea și cinstea –, ce sfat esențial le-ați oferi tinerilor din România care doresc să își construiască o carieră în cercetarea științifică actuală?

Prof. univ. dr. Doina Banciu: Cercetarea se bazează și astăzi, ca întotdeauna, pe o solidă pregătire profesională, pe multă perseverență, atenție și analiză continuă a fenomenelor studiate. Astăzi, când multidisciplinaritatea și tehnologia sunt componente intrinseci în aproape orice activitate, cooperarea și colaborarea devin cerințe obligatorii în cercetare, ca și informarea și documentarea continuă asupra tot ceea ce este nou. Practic, trebuie să înveți toată viața. Nu poți fi cercetător fără curiozitate științifică. Tinerii trebuie să știe că cercetarea aduce satisfacții, respect, în societate, oriunde te-ai afla în lume, și avantaje materiale, atunci când e făcută cu devotament și muncă. Bursa privată „Banciu” are rolul de a deschide orizonturi pentru tineri cercetători, să vadă, să înțeleagă, să identifice contacte profesionale în afara granițelor. Obligația lor este să prezinte rezultatele vizitelor

de studiu în cadrul evenimentului „Slove Muscelene”.

Flaviu Predescu: Un gând pentru cititorii De Spiritu et Anima și pentru utilizatorii de bibliotecă? Vă mulțumim pentru răspunsuri.

Prof. univ. dr. Doina Banciu:  Le recomand să citească revista, fie în forma ei clasică, fie online, pentru că pot afla noutăți de interes. Apreciez și prezentarea grafică exemplară. Utilizatorii frecvenți ai bibliotecii cred că înțeleg importanța cunoașterii ca libertate de spirit și forță intelectuală și socială. Așadar, dacă prețuiți aceste calități, stimați cititori, apropiați-vă de bibliotecă!