Viitorul revistelor de cultură, între legitimitate și transformare

Cea de-a IX-a ediție a Colocviului Național al Revistelor de Cultură a avut loc în mai, la Casa Ceaiului de pe Domeniul Regal din Săvârșin, județul Arad. Evenimentul a reunit reprezentanți ai mai multor publicații literare și culturale din întreaga țară, sub coordonarea amfitrionului Vasile Dan, fiind moderată de Cristian Pătrășconiu.

La această întâlnire de lucru au participat Gabriel Chifu, Cristian Pătrășconiu și Vasile Spiridon din partea revistei România literară, Nicolae Prelipceanu de la Viața Românească, Aurel Maria Baros de la Luceafărul de dimineață, Gabriela Gheorghișor și Gabriel Nedelea reprezentând revista Ramuri, Ovidiu Pecican de la Steaua, Ștefan Melancu de la Apostrof, Mircea Mihăieș, Marcel Tolcea și Adriana Babeți de la Orizont, Vasile Dan și Doina Adriana Nicolăiță din partea revistei Arca, Cristian Muntean de la Libris, Ioan Radu Văcărescu de la Euphorion, Olimpiu Nușfelean de la Mișcarea literară, Gheorghe Glodeanu de la Nord literar, Viorel Mureșan de la Caiete Silvane și Daniel Cristea-Enache de la Literatura de azi și Viața Românească.

Datorită invitației oferite de Gabriel Chifu și Horia Gârbea, am avut oportunitatea de a participa la acest dialog extins într-o dublă calitate, reprezentând pe de o parte revista Luceafărul de dimineață, alături de Aurel Maria Baros și înlocuindu-l pe Horia Gârbea, iar pe de altă parte, revista BCU „Carol I”, De Spiritu et Anima, publicație din care am oferit câte un exemplar tuturor scriitorilor și editorilor prezenți.

În cadrul intervenției mele, am lansat o întrebare fundamentală privind motivul pentru care am mai citi astăzi reviste culturale, dezvoltând argumentul legitimității și relevanței acestora, în măsura în care ele încă mai constituie un factor real de validare literară în societatea actuală. Am subliniat, totodată, necesitatea ca aceste publicații să își asigure o prezență dinamică într-un spațiu online cu adevărat interactiv, care să depășească limitele publicului tradițional, prin dezvoltarea unor colaborări inteligente cu alte medii de comunicare moderne.

Un alt punct sensibil pe care l-am abordat a fost cel al percepției de intangibilitate care planează asupra acestor reviste, atunci când un autor nu cunoaște pe cineva „din interior” care să îi faciliteze accesul, oferind în acest sens exemplul real al unui tânăr absolvent de Litere care m-a abordat pentru a conversa și care a crezut că glumesc în momentul în care i-am propus să ne trimită o cronică literară spre publicare la o revistă a Uniunii Scriitorilor.

Pentru a contracara această barieră, este nevoie de o strategie clară de atragere a unor noi audiențe prin abordarea unor subiecte de interes general, capabile să demonstreze că revistele culturale românești sunt direct racordate la realitățile concrete ale societății, nu izolate sau destinate unui public din ce în ce mai redus numeric.

Din această perspectivă, i-am invitat pe toți conducătorii de publicații prezenți la Săvârșin să renunțe simbolic la câteva pagini din fiecare număr pentru a le aloca exclusiv selecției de nume noi. Punând întrebarea retorică, cum am putea descoperi noi talente, dacă nu le dăm celor care scriu posibilitatea reală de a încerca sau chiar de a greși pe parcurs.

Consider că, alături de efortul de a încerca, greșeala este extrem de utilă și mult mai valoroasă decât irelevanța totală, în care riscăm cu toții să cădem din cauza unor șabloane rigide și a autoizolării editoriale. Rolul principal al oricărui conducător de revistă constă tocmai în acordarea de șanse egale numelor noi, fără a ține cont de criteriul vârstei, deoarece învingerea comodității de a lucra exclusiv cu autori consacrați sau cunoscuți reprezintă o condiție vitală pentru evoluția și supraviețuirea domeniului culturii.

Finalul acestei ediții de prestigiu a adus un important moment de recunoaștere a valorii editoriale naționale, prin acordarea premiului Revista Anului din partea Custodelui Coroanei Regale, Majestatea Sa Principesa Margareta. Deosebita distincție a revenit revistei Viața Românească și a fost înmânată oficial redactorului-șef Nicolae Prelipceanu.

 

Mai multe de la același autor

Articole similare

spot_img

Ultimele articole

Călătoriile lumii, lumea călătorilor

Un triptic esențial al literaturii poloneze – Henryk Sienkiewicz, Bruno Schulz și Olga Tokarczuk –, desfășurat de-a lungul a trei secole. Trei generații, trei...

Mircea Tomescu: bibliolog și specialist în istoria cărții

Cartea și tiparul românesc au jucat un rol însemnat în dezvoltarea societății noastre, participând la înfăptuirea tuturor marilor acte din istoria poporului român. De...

De aici începe totul – Biblioteca Universitară din Varșovia

În capitala Poloniei se află o clădire impozantă, îmbrăcată de jur-împrejur cu plante cățărătoare. Intrarea edificiului este străjuită de coloane masive, ce încadrează opt...

Abonează-te la newsletter!

Dacă vrei să fii printre primii care află de noile noastre articole publicate